CSM își alege noua conducere, într-o ședință prezidată de Iohannis. Cine o va înlocui pe Savonea

DE Octavia Constantinescu | Actualizat: 10.12.2019 - 17:02
Lia Savonea și Klaus Iohannis. Foto Inquam Photos/Octav Ganea

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) organizează marți alegeri pentru conducerea forului pentru anul viitor. Conform unor surse citate de G4Media, judecătoarea Nicoleta Țînț are cele mai mari șanse să fie votată ca președinte al CSM.

SHARE

Ședința Consiliului Superior al Magistraturii este programată să înceapă la ora 11:00 și va fi prezidată de președintele Klaus Iohannis. Administrația Pezidențială a confirmat prezența președintelui Iohannis la ședința CSM.

Cine este judecătoarea Nicoleta Țînț

Nicoleta Țînț este considerată apropiată a Liei Savonea, alături de judecătoarele Gabriela Baltag, Simona Marcu, Evelina Oprina și Mariana Ghena. Nicoleta Țînț, de la Curtea de Apel Brașov, eete membru al CSM din ianuarie 2017. Favorită pentru preluarea funcției de vicepreședinte al CSM este procuroarea Tatiana Toader, au mai precizat sursele citate.

Membrii CSM au mandat de câte șase ani, în timp ce președintele și vicepreședintele forului, de câte un an. Prima ședință ținută de noua conducere va fi de la ora 14:30, iar pe ordinea de zi este cererea Adinei Florea de retragere din cursa pentru șefia Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).

Tot astăzi își încheie mandatul Lia Savonea (președinte) și Nicolae Solomon (vicepreședinte).

Cele 5 păcate ale Liei Savonea

Lia Savonea a fost unul dintre cei mai controversați președinți al Consiliului Superior al Magistraturii, a fost șefa Curții de Apel București și este soția avocatului Mihai Savonea, fost coleg de cabinet al lui Cătalin Voicu (condamnat definitiv în două dosare penale).

Lia Savonea a reușit, în doar câteva luni de mandat ca președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, să fie în prim-planul unor scandaluri publice sonore. O parte din aceste scandaluri i-a adus Liei Savonea o plângere penală. După nouă luni de la preluarea mandatului de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea s-a ales, la 1 octombrie 2019, cu o plângere penală la Parchetul General, în care este acuzată de abuz în serviciu și uzurparea funcției.  

Plângerea a fost făcută de Asociația „Inițiativa pentru Justiție“, condusă de procurorii Bogdan-Ciprian Pîrlog (procurorul militar care s-a autosesizat și a deschis dosarul „10 august“) și Sorin Lia, iar Liei Savonea i se reproșează mai multe fapte ce vizează organizarea „cu dedicație“ a concursului pentru desemnarea inspectorului șef al Inspecției Judiciare, în favoarea lui Lucian Netejoru, „manevre“ legate de episodul Dana Gîrbovan-ministru al Justiției, schimbarea șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și jocuri ce țin de controversata Secție pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.  

„Păcatele“ Liei Savonea sunt, însă, mai multe, și țin inclusiv de apropierea ei, dar și a soțului ei de PSD.   Pe de altă parte, în mai anul acesta, câteva instanțe din țară au semnat pentru revocarea Liei Savonea de la șefia CSM, însă demersul a fost susținut de prea puțini judecători, astfel că procedura nu a fost finalizată.  

La începutul lunii octombrie, subiectul revocării lui Savonea a fost reluat, existând mai multe voci din CSM care ar fi anunțat că intenționează să demareze această procedură.  

Manevrele „supreme“

Cunoscută ca „omul lui Liviu Dragnea“, Lia Savonea, fostă șefă a Curții de Apel București, a fost aleasă, în decembrie 2018, președinta CSM, fiind singura candidată pentru această funcție.   Curtea de Apel București este instanța care i-a dat câștig de cauză fostului lider al PSD, condamnat, în 27 mai, în dosarul privind angajările fictive de la Protecția Copilului Teleorman, într-un dosar care a dus la blocarea completelor de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.  

În noiembrie 2018, Savonea, pe atunci simplu membru al CSM, a cerut Secției pentru judecători a Consiliului să declanșeze procedura de revocare din funcție a fostei șefe a Curții Supreme, Cristina Tarcea, pe motiv că instituția pe care o conducea nu ar fi respectat legea în cazul tragerii la sorți a membrilor completelor de cinci.   În paralel, sesizată de premierul Viorica Dăncilă, CCR a hotărât ilegalitatea constituirii completelor de cinci juduecători, iar Cristina Tarcea a fost obligată, la finele anului trecut, să tragă la sorți din nou membrii acestor complete de la Curtea Supremă.    

Lia Savonea este acuzată, într-o plângere penală, de uzurparea funcției și abuz în serviciu  

Pe fondul acestui scandal, Tarcea a fost reclamată la Inspecția Judiciară de către Chris Terhes, controversatul preot greco-catolic român stabilit în SUA, ales europarlamentar pe listele PSD și cunoscut pentru declarații anti-DNA.  

În decembrie anul trecut, Inspecția Judiciară a exercitat acțiunea disciplinară împotriva lui Tarcea, pe motiv că „a refuzat nejustificat să îndeplinească datoriile de serviciu cu privire la constituirea completurilor de cinci și de doi judecători“.   Atunci, Lia Savonea, ca membru al CSM, i-a cerut demisia Cristinei Tarcea, însă șefa Curții Supreme a refuzat să renunțe la funcție. Câteva luni mai târziu, în iunie 2019, CSM a constatat „nulitatea absolută“ a acțiunii disciplinare făcute de Inspecția Judiciară în cazul lui Tarcea.  

În iulie anul acesta, însă, Cristina Tarcea a anunțat că nu va mai candida pentru un al doilea mandat de președinte al Înalte Curți.  

Deși primul mandat al lui Tarcea la Curtea Supremă expira în septembrie 2019, o nouă manevră făcută de Lia Savonea a dus la înlocuirea mai devreme din funcție a acesteia, prin organizarea, în iulie, a concursului.   Astfel, în 18 iulie, Corina Corbu a fost validată în funcția de președinte al Curții Supreme, fiind singurul candidat. Într-un articol publicat pe platforma LINX, jurnalistul Sorin Semeniuc a scris, în august, că zeci de fragmente din teza de doctorat a lui Corbu ar fi fost plagiate și că, în 2014, judecătoarea a primit de la tatăl ei, consilier local în Vaslui, 40.000 de lei, „bani negri“, fără a exista mențiuni în declarația de avere a acestuia.  

Pe de altă parte, în același articol se mai arăta că, anul trecut, Cristina Corbu a fost achitată definitiv într-o anchetă a DNA, iar în 2018, aceasta a cerut scoaterea iese de pe lista proceselor aflate pe site-ul instituției, o premieră pentru România.  

Concurs aranjat pentru Netejoru

În plângerea penală înaintată de Asociația „Inițiativa pentru Justiție“, la începutul acestei luni, Lia Savonea este acuzată de infracțiunile de uzurpare a funcției funcției și de abuz în serviciu, alături de alți doi membri ai CSM – judecătoarea Evelina Oprina și Victor Alistar, pentru desfășurarea concursului organizat privind desemnarea unui nou șef al Inspecției Judiciare.   În plângerea făcută la Parchetul General se arată că, în primăvară, când a avut loc concursul menționat, „numita Savonea Lia împreună cu numiții Oprina Evelina și Alistar Victor, în calitate de președinte al comisiei de concurs și respectiv în calitate de membri ai comisiei de concurs, cu intenție, în scopul favorizării unicului candidat (Lucian Netejoru – n.r.), au hotărât adăugarea a câte cinci subcriterii pentru fiecare din cele cinci criterii de evaluare stabilite pentru acest concurs“.   Concret, vicierea examenului pentru șefia Inspecției Judiciare a constat în faptul că, în dimineața concursului, Lia Savonea, care făcea parte din comisia de evaluare, împreună cu Orpina și Alistar, au schimbat regulamentul, în favoarea lui Lucian Netejoru, unul dintre oamenii fideli ai PSD.  

În baza noului regulament, fiecare membru al comisiei care îl evalua pe Netejoru, singurul candidat pentru șefia Inspecției Judiciare, trebuia să acorde minimum 25 de puncte, din cele 100, iar fișele de notar pe care era trecut un număr mai mic de puncte erau anulate.  

Netejoru a câștigat un nou mandat la șefia Inspecției Judiciare, instituție care, sub conducerea lui, a funcționat ca brațul armat al PSD în lupta cu judecătorii care nu s-au supus actualei puteri politice.  

Secția Specială, război pe față în Plen

Un alt „păcat“ al Liei Savonea ține de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, botezată de presă drept Secția Specială.  

Pe de o parte, Savonea și-a pus în cap plenul CSM, cu excepția taberei apropiate de ea, din Secția pentru judecători, în privința numirii la șefia Secției Speciale a procuroarei Adina Florea, cunoscută pentru instrumentarea dosarelor împotriva lui Kovesi, bazate pe probe desființate de judecătorii Curții Supreme.   Florea, care în iunie a câștigat concursul pentru șefia Secției Speciale (post vacantat după ce fostul șef al Secției, Gheorghe Stan, a primit cadou de la PSD un fotoliu de judecător în cadrul CCR), nu a reușit să fie validată de CSM, în funcția de șef al Secției, nici după șase ședințe ale plenului CSM.  

Întâlnirile fie au fost sabotate de o parte a membrilor CSM, astfel că nu a fost întrunit cvorumul necesar, fie s-a reușit amânarea luării unei hotărâri în cazul Adinei Florea.   În 6 octombrie, după a șasea întâlnire ratată a plenului CSM în care ar fi trebuit să se discute cazul Adinei Florea, Lia Savonea a anunțat că sesizează CCR cu privire la un conflict juridic de natură constituțională care ar fi fost provocat de ministrul Justiției, Ana Birchall, membru de drept al CSM.   Savonea o acuză pe Birchall de „ingerinţă gravă în activitatea procurorilor, mă refer la activitatea de urmărire penală“ și de „acţiuni de subminare a autorităţii CSM în calitatea sa constituţională de garant al indepenendenţei justiţiei“.    

Peste 100.00 de lei a primit Lia Savonea de la CSM, bani care reprezintă indemnizație de detașare  

Tensiunile dintre Savonea și Birchall s-au intensificat pe fondul discuțiilor legate de Secția Specială, ministrul Justiției declarând de mai multe ori că nu susține activitatea acestei secții.   Scandalul legat de Secția Specială ține încă de la înființarea acestei unități de parchet, considerate de o parte a magistraților drept bâta PSD pentru a controla justiția.    

Conform legii gândite de PSD, procurorii care fac parte din Secția Specială sunt selectați în baza unui concurs susținut în fața unei comisii formate din membri ai CSM, atât din secția de procurori, cât și din cea de judecători.   O mare parte a magistraților au sancționat puternic această prevedere legislativă, arătând că, în acest fel, este pentru prima oară când judecătorii intervin în cariera procurorilor, un lucru considerat ilegal.  

Chiar și așa, legea a rămas, însă Secția pentru procurori din cadrul CSM a refuzat, în semn de protest, să își trimită reprezentanți în această comisie care să se ocupe de selectarea procurorilor pentru Secția Specială.  

Tabăra Savonea a rezolvat și această problemă, astfel că judecători din cadrul CSM au ales procurorii pentru „parchetul paralel“ din care face parte Adina Florea.   Pe de altă parte, Lia Savonea a fost acuzată de abuz în serviciu, în plângerea penală depusă la Parchetul General, și pentru că „în calitate de președinte al CSM, cu intenție, și-a îndeplinit în mod defectuos“ atribuțiile de serviciu „prin aceea că, la data de 28.05.2019, fără a solicita un punct de vedere al Plenului, și chiar fără a informa restul membrilor CSM, a transmis, în numele CSM, Curții de Justiție a Uniunii Europene, (…) un document intitulat «Observații», prin care a prezentat o falsă poziție a CSM față de necesitatea existenței Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție“.  

Concret, la sesizarea unor instanțe din România, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) are pe rol un dosar privind legalitatea înființării și funcționării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, iar Savonea este acuzată că, pentru această cauză, a înaintat un punct de vedere, din partea CSM, care nu este aprobat și asumat de plenul Consiliului Superior al Magistraturii.  

Judecătorii de la Luxembourg nu s-au pronunțat încă pe dosarul referitor la Secția Specială, o decizie fiind așteptată toamna aceasta sau primăvara viitoare (după alte surse). De menționat mai este că hotărârile CJUE sunt definitive și obligatoriu de pus în aplicare.  

Jocuri pentru șefia Justiției Un alt episod notoriu care a avut-o în centrul atenției pe șefa CSM s-a petrecut în această toamnă și a avut legătură cu numirea unui nou ministru al Justiției, mișcare susținută de PSD. La finele lui august, premierul Viorica Dăncilă a anunțat că o propune pentru această funcție pe Dana Gîrbovan, judecător la Curtea de Apel Cluj și unul dintre personajele preferate de Antena 3 în „cruciadele“ împotriva justiției.   În dimineața de 26 august, Lia Savonea convoca în regim de urgență, în ședință, Secția pentru judecători din cadrul CSM, pentru a lua act de demisia din magistratură a Danei Gîrbovan, cunoscută în spațiul public drept o apropiată a șefei Consiliului Superior al Magistraturii.  

Demisia avea legătură cu faptul că Dăncilă anunțase că o propune pe Dana Gîrbovan pentru a fi ministru al Justiției, funcție incompatibilă cu cea de magistrat.   În doar trei minute, Secția pentru judecători a luat act de demisia lui Gîrbovan, iar CSM anunța, în aceeași zi de 26 august, că „a hotărât înaintarea către preşedintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin demisie, a doamnei Dana Cristina Gîrbovan“.  

Două zile mai târziu, președintele Klaus Iohannis a respins-o pe Gîrbovan pentru a prelua mandatul de ministru al Justiției, motivând că „PSD şi ALDE sunt vinovate pentru dezastrul actual, pentru politizarea instituţiilor şi nu voi tolera propuneri care sunt total împotriva valorilor democratice în care cred majoritatea românilor şi în care cred şi eu“.  

Declarațiile președintelui au stârnit reacția nervoasă a Liei Savonea și a taberei ei din CSM, președintele Iohannis fiind acuzat, într-un comunicat de presă, de „ingerințe deosebit de grave la adresa independenței justiției“.   Comunicatul a fost contestat inclusiv de trei membri ai CSM, care au anunțat că se delimitează de aceste acuzații adresate șefului statului.  

În aceeași zi în care Klaus Iohannis a anunțat că respinge propunerea care o privea pe Dana Gîrbovan, judecătoarea a anunțat că își retrage demisia.   Asta deși CSM luase deja act de demisie și anunțase, cu două zile înainte, că Secția pentru judecători a decis trimiterea către Klaus Iohannis a documentelor privind eliberarea din funcția de judecător a lui Girbovan.

În 3 septembrie, aceeași Secție pentru judecători a anunțat că a luat act de retragerea demisiei Danei Gîrbovan, aceasta rămânând magistrat.  

Mișcarea a fost una controversată, în primul rând pentru că, deși nu ieșise de facto din magistratură, în lipsa unui decret semnat de președintele României și publicat în Monitorul Oficial, judecătoarea Dana Gîrbovan negociase cu politicianul Viorica Dăncilă funcția de ministru al Justiției.  

Conform unui comunicat transmis de CSM pentru Newsweek România, o eventuală compatibilitate a lui Gîrbovan în această negociere urma să fie verificată. Pe de altă parte, deși CSM a anunțat, în 26 august, că a decis trimiterea către Administrația Prezidențială a cererii de eliberare din funcție a lui Gîrbovan, documentele nu au mai ajuns pe biroul lui Klaus Iohannis.  

Tot într-un răspuns pentru publicația noastră, CSM a motivat acest lucru prin faptul că avea 20 de zile la dispoziție pentru redactearea hotărârii Secției pentru judecători. Demisia Danei Gîrbovan a fost, în final, un joc bine pus la punct cu sprijinul Liei Savonea.   Plângerea penală depusă la Parchetul General de Asociația „Inițiativa pentru Justiție“ are în vedere și episodul Gîrbovan.  

Lia Savonea este acuzată de abuz în serviciu pentru că, „în calitate de președinte al CSM și al Secției pentru judecători, cu intenție (care rezultă din graba cu care a pus pe ordinea de zi cererea intens mediatizată a doamnei judecător și care exclude culpa prin simplă «uitare»), nu și-a îndeplinit atribuțiile  (….), prin aceea că nu a înaintat Președintelui României propunerea privind eliberarea din funcție a doamnei Dana Cristina Gîrbovan“ – acțiune care a cauzat „vătămarea interesului CSM de a-și îndeplini cu promptitudine și responsabilitate rolul constituțional de garant al independenței justiției și de a avea o imagine impecabilă în ochii cetățenilor“.  

Sume uriașe pentru transport

Un alt subiect fierbinte legat de Lia Savonea face referire la banii câștigați de familia ei. Newsweek România a dezvăluit, recent, că soțul Liei Savonea, avocatul Mihai Savonea, fost profesor de sport și coleg de cabinet de avocatură cu Cezar Bivolaru (apărătorul lui Marian Vanghelie, dar și cu ex-senatorul PSD Cătălin Voicu), a ajuns, peste noapte, milionar, din afaceri imobiliare.  

Dintr-un falit care trăia pe banii soției un milionar, avocatul Savonea a evoluat financiar spectaculos în ultimul deceniu, în paralel cu evoluția, la fel de spectaculoasă, dar la nivel de magistratură, a soției lui.  

Newsweek România a mai arătat că averea familiei Savonea a explodat în patru luni – din februarie până în iunie 2019 – ca urmare a afacerilor imobiliare ale soțului șefei CSM. Astfel, conform propriei declarații de avere din februarie 2019, Lia Savonea  și soțul ei aveau în conturi 119.706 de euro, 8.280 de dolari și 20.610 de lei.  

În declarația de avere din iunie 2019, în conturile celor doi soți erau 325.057 de euro, 8.278 de dolari și 89.629 lei.

Diferența, în doar patru luni, arată o creștere a averii familiei Savonea cu: 257.853 de euro și 69.019 de lei. La începutul lunii octombrie, Agenția Națională pentru Integritate confirma, conform unor surse din instituție citate de Mediafax, că verifica averea șefei CSM, în urma unei sesizări primite de ANI.  

În iulie 2019, Europa Liberă arăta că, în afară de salariul de 315.661 de lei ridicat anual de Lia Savonea de la CSM, aceasta a mai primit, într-un an, 124.175 de lei (circa 10.300 de lei pe lună), doar pentru a se deplasa de acasă, din comuna Chiajna, la București, o distanță de aproximativ 10 kilometri.  

Acești bani reprezintă indemnizație de detașare. Banii de transport au fost separat, încă 1.212 lei lunar pe care Savonea i-a încasat de la CSM.  

Datele apăreau scrise în declarația de avere depusă de Lia Savonea, în februarie 2019. În declarația de avere din iunie anul acesta, pentru a evita să intre din nou în vizorul presei, Savonea a încercat să-și mascheze veniturile obținute de la Consiliul Superior al Magistraturii, amestecând veniturile din salarii cu celelalte sume primite de la acestă instituție.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -