Inflația a dus la creșterea costurilor alimentelor de bază în toată Europa și nu numai, dar problema este deosebit de gravă în Europa Centrală și de Est (ECE), unde salariile sunt în general mai mici decât în Occident, potrivit Politico.eu.
În noiembrie, cea mai recentă lună pentru care există date comparabile, prețul mediu al alimentelor și al băuturilor nealcoolice în UE a crescut cu 2,9% de la un an la altul, potrivit agenției de statistică Eurostat. În multe țări din Europa Centrală și de Est, creșterea a fost de aproximativ două ori mai mare sau chiar mai mare - 5,4% în Ungaria, 6,1% în Polonia, 6,2% în România și 6,8% în Bulgaria.
Acest lucru vine într-un moment critic pentru liderii din regiune. Prim-ministrul ungar Viktor Orbán încearcă să fie reales în aprilie împotriva unei opoziții unite dornice să îl înlăture, în timp ce în Polonia, partidul de guvernământ Lege și Justiție (PiS) se pregătește pentru un vot potențial tensionat anul viitor - dacă alianța sa cu partenerii de coaliție ocazional imprevizibili nu se prăbușește mai devreme.
Citește și: Pandemia copiilor: De două ori mai mulți copii infectați cu COVID în două zile. 10% sunt în spitale
Liderii naționali iau acum în considerare sau impun deja noi reglementări pentru a combate fenomenul scumpirii alimentelor, inclusiv controlul prețurilor. Orbán a anunțat miercurea trecută că prețurile la zahăr, făină, lapte, ulei de gătit, carne de porc și piept de pui vor fi reduse la nivelurile din octombrie - o măsură care, potrivit acestuia, va contribui la protejarea familiilor maghiare.
"Ungaria trebuie să continue să meargă înainte, nu înapoi", a declarat Orbán.
Serbia și Macedonia de Nord, țări care speră să devină membre ale UE, au înghețat deja temporar prețurile la produse precum pâinea, zahărul și uleiul de floarea-soarelui.
Citește și: OLAF: Grup infracțional în România care a deturnat sute de mii de euro din fonduri UE
Însă unii consideră că astfel de controale sunt extreme: în Polonia, un deputat din partea PiS a stârnit recent un scandal în rândul politicienilor din opoziție pentru că a sugerat că țara ar trebui să reglementeze prețurile la alimente de bază precum pâinea, zahărul și făina - o măsură despre care criticii au spus că a fost luată ultima dată în timpul regimului comunist.
Ulterior, guvernul s-a distanțat de această idee, despre care deputatul, Kazimierz Smoliński, a insistat că a fost propria sa "idee originală".
În România, secretarul de stat pentru agricultură, Marius Micu, a declarat anul trecut presei naționale că guvernul "ia în considerare intervenții", dar a declarat că "a interveni pe o piață liberă este dificil".
Candidatul opoziției maghiare la alegerile din aprilie, Péter Márki-Zay, a criticat imediat anunțul lui Orbán privind controlul prețurilor, spunând că este prea puțin și prea târziu și că este o recunoaștere a faptului că economia țării se află într-o "stare tragică".
În mod similar, în Polonia, opoziția s-a agățat de răspunsul guvernului la prețurile ridicate, adoptând un nou slogan: "PiS = costuri ridicate".
Dar liderii naționali sunt, de asemenea, limitați în ceea ce privește pârghiile pe care le pot acționa pentru a combate inflația prețurilor la alimente, având în vedere rețeaua complexă de factori, de la condițiile meteorologice până la complicațiile lanțului de aprovizionare global. Iar experții prezic că lucrurile s-ar putea înrăutăți în lunile următoare.
