Comisia Europeană a lansat procedura de infringement împotriva României în aceasta vară din cauză că n-a reușit să adopte măsuri pentru protejarea pădurilor, dar activiștii de mediu susțin că lansarea procedurii n-a produs efecte.
Acest lucru este un motiv de îngrijorare atât pentru Bruxelles, cât și pentru România. Opinia motivată a Comisiei din luna iulie este ultimul pas înainte de trimiterea cazului pe masa Curții de Justiție a Uniunii Europene. România a trimis un răspuns, însă mai trebuie să convingă Bruxelles-ul că și acționează.
”La fel ca în alte cazuri de infringement, Comisia dorește să vadă un angajament real din partea autorităților din România și măsuri cu efect pe termen lung pentru a rezolva această problemă (n.red: a tăierilor ilegale) care reprezintă un motiv serios de îngrijorare și de pagube de mediu”, a declarat un oficial european citat de Politico.
Circa 20 de milioane de metri cubi de lemn sunt tăiați ilegal în România în fiecare an, declara ministrul mediului Costel Alexe în luna noiembrie, o parte din lemn provenind din pădurile virgine. În România se găsesc circa două treimi din pădurile virgine ale Europei, majoritatea protejate în cadrul programului Natura 2000. Însă nici un guvern nu a fost capabil să facă ceva în privința tăierilor ilegale.
Autoritățile române au deschis circa o mie de cazuri penale cu tăieri ilegale în prima jumătate a anului 2020.
”Acest fenomen s-a întâmplat indiferent de partidul care s-a aflat la putere în România”, a declarat europarlamentarul Carmen Avram (PSD), citată de Politico.
Problema tăierilor ilegale a scos oamenii în stradă anul trecut, cerând măsuri din partea statului. A existat și un tribut în vieți omenești. Șase pădurari au fost uciși în ultimii ani și alți 650 de muncitori forestieri au fost răniți în timp ce încercau să oprească tăierile ilegale.
Ministrul mediului din România susține că lucrează din greu la schimbări legislative și la alte măsuri.
”Credem că lupta împotriva tăierilor ilegale trebuie dusă pe câteva paliere: de la un control de înaltă performanță în păduri și sisteme de supraveghere la pedepse drastice pentru cei care sunt complici la aceste infracțiuni și la extinderea protecției pădurilor în țara noastră”, a declarat ministrul într-o declarație pentru Politico.
Schimbările propuse de guvern în ce privește legislația forestieră, dezbătută în Parlament, ar urma să înăsprească semnificativ regulile în privința tăierilor ilegale, a mai spus ministrul. Orice furt de lemn, indiferent de cantitate, va deveni infracțiuni și se va pedepsi cu închisoarea.
Autoritățile române au deschis circa o mie de dosare penale în cazuri de tăieri ilegale în prima jumătate a anului 2020, a declarat Alexe în cursul acestei luni. Dacă legea va trece, Alexe se așteaptă să fie chiar mai multe dosare deschise.
Însă proiectul de lege este blocat în Parlament, iar Alexe acuză PSD, care deține majoritatea, pentru acest lucru. Carmen Avram (PSD) susține că textul ar elimina gărzile forestiere locale, care se află în prima linie în lupta împotriva tăierilor ilegale.
Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL), care este și vicepreședintele comisiei pentru mediu din PE, arată la rândul său cu degetul către fostul guvernul PSD.
”Trei ani de guvernare PSD ne-au adus în situația în care actualul guvern trebuie să comprime timpul și să adopte măsuri pentru a dovedi Comisiei și cetățenilor din România că avem soluții pentru a demantela rețelele ilegale, tăierile ilegale și transportul ilegal de lemn”, a declarat el.
Eforturile făcute în 2016 pentru a rezolva problema au eșuat. Premierul de atunci, Dacian Cioiloș, a implementat un sistem digital al trasabilității pentru a monitoriza tăierior, propunând creșterea amenzilor pentru tăieri ilegale și realizând un catalog național al pădurilor virgine. Dar noul sistem a fost înlocuit de guvernul PSD.
”Interesele politice vin în conflict cu interesele economice ale unor companii”, a declarat Cioloș, președintele grupului Renew Europe din Parlamentul European.
Dar și guvernul PNL este acuzat că nu face suficient pentru a opri tăierile.
Parlamentul a votat în iunie legea prin care se înființează un departament special pentru a investiga infracțiunile de mediu (n.red: DNA-ul pădurilor) însă guvernul a atacat legea la Curtea Constituțională.
Proiectul de lege, depus de USR, partid care a decis fuziunea cu PLUS-ul condus de Dacian Cioloș. ”Trebuie să facem instituționa funcțională, va lua ceva timp”, a declarat Cioloș, adăugând că se îndoiește că actualul guvern are și voința politică să o facă.
Gabriel Schwaderer, directorul ONG-ului EuroNatur, crede că nou înființata instituție este o ”mișcare de PR” și se înoiește că guvernul înțelege că este nevoie de o schimbare”.
Schwderer susține că în loc ca Bruxellesul să aștepte acțiune din partea Bucureștiului, ar trebui să pună presiune pe politicienii din țară făcând pasul următorul în cadrul procedurii de infringenment și cerând măsuri temporare pentru a forța stoparea tăierilor ilegale.
Dar Avram (PSD) ar vrea ca oficialii Comisiei să fie mai înțelegători și să amâne trimiterea României în fața Curții Europene de Justiție, dată fiind situația generată de pandmie. ”Comisia ar trebui să facă pași următori încet și poate ar putea aștepta puțin mai mult”, a mai spus ea.
Un oficial din cadrul Comisiei a declarat însă că ”dacă măsurile propuse nu vor combate efectiv fenomenul tăierilor ilegale, Comisia nu va ezita să facă următorii pași”.
