Ministerul român al Justiţiei a solicitat punctul de vedere şi acoperă atât proiectul de lege adoptat de Guvern, cât şi versiunea cu amandamente adoptată de Camera Deputaţilor, pe care Senatul o analizează în prezent.
Comisia de la Veneţia a emis câteva recomandări autorităţilor române cu privire la desfiinţarea Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.
Comisia de la Veneţia salută intenţia autorităţilor române de a reforma sistemul juridic, care include un pas esenţial în desfiinţarea Secţiei, şi le încurajează să continue reforma amplă.
Deşi Comisia a criticat înfiinţarea Secţiei în două puncte de vedere adoptate în 2018 şi 2019, cel transmis luni subliniază că, după trei ani de analizare a cazurilor, desfiinţare acesteia nu ar trebui făcută cu uşurinţă.
CITEȘTE ȘI: Marea Neagră are gaze. Degeaba. Resursele, greu de extras din cauza politicii și a costurilor
Astfel, a făcut recomandări specifice:
Articolul 4 din amendamentele Camerei Deputaţilor ar trebui înlăturat, având în vedere că introduce un nou tip de inviolabilitate pentru judecători şi procurori în cadrul unui domeniu extrem de sensibil - urmărirea penală - care merge mult dincolo de imunitatea funcţională.
Articolul 6 din amendamentele Camerei nu ar trebui să fie urmărit. Articolul prevede o nouă competenţă pentru Consiliul Superior al Magistraturii prin acordarea secţiei relevante din acesta competenţă exclusivă de a decide acţiunile în chestiuni penale împotriva judecătorilor şi procurorilor. Comisia de la Veneţia consideră că procedurile penale ce nu se încadrează competenţei imunităţii funcţionale nu ar trebui să fie de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii şi ar trebui aduse direct în faţa curţii de justiţie fără examinarea anterioară a CSM.
Reclamaţiile ofensatoare, care deseori sunt reclamaţii penale, făcute de persoane particulare la adresa judecătorilor şi procurorilor ar trebui gestionate de procuratură şi ar trebui văzut ca o chestiune urgentă care necesită schimbare, potrivit News.ro.
