Cea mai gravă secetă din ultimele trei decenii la Nădlac, în Arad. Grâul porneşte de la 1 tonă/ha
Seceta din ultimii ani şi îngheţurile târzii din primăvară au compromis culturile agricole în mai multe zone din Vestul ţării.
Cele mai mari probleme sunt la Nădlac, în judeţul Arad, unde aproximativ 85% din culturile semănate în toamnă sunt afectate în procente cuprinse între 70 şi 80%, scrie News.ro.
Fermierii nu-şi pun mari speranţe nici în culturile înfiinţate în primăvară, cu o pondere de până la 20% în structura de cultură în acest an, existând riscul ca pentru mulţi 2026 să fie an peste care nu vor mai putea trece.
Citește și: Studiu: încălzirea globală moderată aduce incendii, secetă și furtuni extreme mai devreme decât se credea
Cea mai gravă secetă din ultimele trei decenii la Nădlac, în Arad. Grâul porneşte de la 1 tonă/ha
Inginer Milan Kelo, preşedintele Cooperativei Agricole Fermierul Nădlăcan din judeţul Arad, spune că la Nădlac este secetă de cinci ani, iar deficitul de apă în sol este undeva la peste 230 litri/mp luând in calcul doar ultimul an.
Producţiile sunt mult mai mici faţă de normal, iar la orz şi grâu în anumite sole, de exemplu, fermierii trec direct la cosit şi nu mai bagă combina în teren, pentru a reduce pierderile.
„Aşa ceva n-am mai văzut la culturile semănate în toamnă, niciodată nu a mai fost aşa după 1990, după cum mi-au spus agricultorii mai în vârstă din zona noastră. Presupunem că la grâu producţia medie va fi între 1 şi 2 tone la hectar, în funcţie de parcele/zonă, iar producţia maximă în anumite zone poate ajunge undeva la 2,5 - 3 tone la hectar. Tot judeţul Arad este afectat, dar cel mai mult zona noastră – Nădlac, Seitin, Şemlac, Pecica. Pe anumite zone după Arad spre nord - estul judeţului culturile arată mai acceptabil, dar tot vor recolta sub media anilor normali, în timp ce estul judeţului este devastat de secetă,“ a declarat pentru News.ro fermierul Milan Kelo.
La cum arată culturile, acum, inclusiv cele semănate în primăvară- porumb, floarea soarelui şi sfeclă de zahăr – sunt slabe speranţe că fermierii vor reuşi să-şi acopere pierderile şi să treacă cu bine peste acest an agricol, avertizează fermierul.
După mai mulţi ani de secetă, fermierii din Nădlac s-au gândit să schimbe strategia şi au mărit suprafeţele înfiinţate în toamnă cu grâu, rapiţă şi orz, în condiţiile în care anul trecut au fost probleme la culturile semănate în primăvară - porumb, floarea soarelui şi sfeclă de zahăr, din cauza secetei. Din păcate, calculul lor a fost dat peste cap de realitatea din teren.
Inginer Mihai Iuhasz, vicepreşedintele Cooperativei Agricole Fermierul Nădlăcan, estimează că, la acest moment, numai în zona Nădlac ar fi afectate, în diverse proporţii, undeva la 10.700 ha de culturi înfiinţate în toamnă, suprafeţe compromise în mare parte, dar probleme sunt şi în alte localităţi din Arad şi în Timiş - Certej şi Sannicolau Mare.
„Este prima dată când am avut probleme la culturile înfiinţate în toamnă, niciodată nu s-a mai întâmplat aşa ceva. Eu estimez o producţie la grâu între 1,5 şi 2 tone la hectar, la orz între 2,5 – 3,5 tone la hectar, ceea ce este foarte slab, la rapiţă un nivel de 1 tona până la 2,5 tone la hectar, faţă de 7 tone la orz, 6,5 tone la grâu, 4 tone la rapiţă la hectar într-un an normal”, a precizat pentru News.ro Mihai Iuhasz.
Acesta declară că peste seceta din ultimii ani, în acest an s-au suprapus şi îngheţurile târzii de la începutul lunii mai, afectând serios culturile. Din păcate, fermierii nu-şi fac speranţe că vor primi ceva despăgubiri, aşa cum nici pentru anul trecut n-au primit. Cât despre irigaţii, slabe speranţe că se va putea iriga mai devreme de 4-5 ani, în cel mai fericit caz, dacă se vor face investiţii în sector.
Judeţul Arad dispune de o suprafaţă agricolă totală de aproximativ 490.883 de hectare, din care circa 351.609 ha reprezintă teren arabil, ocupat în mare parte cu cereale - grâu şi porumb. La acest moment, suprafaţa care poate fi irigată se ridică la aproximativ 25.000 ha, potrivit autorităţilor locale, însă, în 2025, se pare că s-au irigat doar câteva sute de hectare.
Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) semnala la data de 9 iunie faptul că în Maramureş, Crişana, Banat şi Transilvania, există zone extinse cu deficit de apă în sol.
ANM indică secetă pedologică moderată şi puternică pe suprafeţe extinse din Crisana, Banat şi Transilvania, ceea ce transformă aceste zone în puncte vulnerabile pentru agricultură. De asemenea, sunt probleme locale şi în centrul şi nordul Dobrogei, dar şi izolat în estul şi centrul Moldovei, unde deficitul de apă poate afecta ritmul normal al culturilor.
Există deficite de apă în sol pentru porumb pe suprafeâe extinse din Banat şi Transilvania, unde lipsa apei din sol devine un factor major de risc, arată ANM.
2025 a fost unul dintre cei mai călduroşi şi mai secetoşi ani din istoria măsurătorilor, cu şapte luni secetoase şi episoade severe de deficit hidric. Primăvara lui 2026 a continuat în acelaşi registru în mai multe regiuni.
Specialiştii au avertizat că eventualele episoade de caniculă care pot debuta începând cu iunie 2026 pot accentua stresul hidric asupra plantelor, reducând serios potenţialul de producţie agricolă.
