Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi, arată G4 Media.
Legea fusese adoptată de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, pe 14 mai, cu 186 voturi ”pentru”, 21 ”împotrivă” şi 7 abţineri.
Modificările Codului Rutier declarate neconstituționale:
- (3) Constatarea contravenţiilor cu privire la faptele care încalcă dispoziţiile privind limitele de viteză se face numai cu ajutorul mijloacelor tehnice certificate sau a mijloacelor tehnice omologate şi verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.
- (4) Dispozitivele destinate măsurării vitezei se instalează exclusiv pe autovehicule care prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive ale poliţiei rutiere. Dispozitivele mobile, de tip pistol, destinate măsurării vitezei se utilizează la o distanţă maximă de 10 metri de autovehiculele care prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive ale poliţiei rutiere. Se interzice utilizarea dispozitivelor de măsurare a vitezei din autovehicule care nu prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive, de către poliţişti care nu poartă uniforme, cu înscrisuri şi însemne distinctive, conform alin. (l) şi care nu sunt amplasate în locuri vizibile.
Modificările au fost inițiate de deputatul PNL Florin Roman și doar parlamentarii USR au votat împotrivă. Sesizarea la Curtea Constituțională a fost făcută de președintele Klaus Iohannis.
Este pentru a doua oară când CCR respinge modificările aduse Codului rutier în privința obligativității Poliției de a instala radarele exclusiv pe mașini inscripționate și amplasate la vedere.
Astfel, în vara anului trecut, varianta adoptată de Parlament, tot la inițiativa liberalului Florin Roman, prevedea că maşinile de poliţie cu radar trebuie presemnalizate cu un panou afişat cu 500 – 1.000 de metri înainte, pe sensul de mers. De asemenea, se arăta că maşinile cu radar trebuie să fie inscripţionate vizibil, dar şi poziţionate vizibil, iar dispozitivele radar de tip pistol să nu poată fi folosite la mai mult de 10 metri de maşina de poliţie.
Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis a atacat modificările aduse Cdului rutier la CCR, iar noiembrie 2018 legea a fost respinsă.
