Alpnistul Alex Găvan a sărbătorit 10 ani de la moment în care a atins vârful Shishapangma de 8027m, Tibet, Himalaya. El a urcat fără ajutorul șerpașilor și fără a folosi oxigen suplimentar.
Fotografii: Alex Găvan
El a rememorat pentru Newsweek România momentul ascensiunii
„Expediția aceasta a fost cea în care m-am aflat cel mai aproape de a trece "dincolo" pentru că am forțat limita mult prea mult, așa cum se vede și în micul vide cu momentul atingerii vârfului. Pe undeva, cred că sufletul meu avea nevoie de o astfel de experiență de creștere și învățare.
Nu o regret nicio clipă, dar nici nu vreau să o mai repet nicio clipă. La coborârea de pe vârf am rămas blocat în plin viscol pe la 7900m, în ceea ce alpiniștii numesc "zona morții". Este locul în care corpul nu se mai poate aclimatiza și începe ușor-ușor să moară.
Ceea ce m-a salvat a fost "Francezul", o apariție misterioasă care pentru mine a fost la fel de reală precum muntele pe care mă aflam prizonier.
Tot ceea ce simțeam în acele momente era că trebuie să rămân în viață pentru a avea grijă de francez. Îngerul meu păzitor sau ceea ce este descris ca fenomenul "Third Man Factor", cert este că a apărut când eu aveam cea mai mare nevoie pentru a îmi oferi o motivație mai mare decât mine însumi ca să lupt pentru a rămâne în viață. Întâmplarea aceasta am împărtășit-o apoi pe larg într-un articol în revista National Geographic, cât și într-un text care pe care l-am transformat într-un spectacol lectură la festivalul de teatru Undercloud.
De asemenea, experiența celei mai lungi nopți a vieții mele am transpus-o într-o instalație de artă pe care am realizat-o pentru proiectul cultural Grivița53 și care apoi a fost expusă la MNAC - Muzeul Național de Artă Contemporană”, a declarat Alex Găvan pentru Newsweek România.
Ce a scris pe rețelele de socializare
„Imagine dintr-un alt univers. Shishapangma (foto) - 8027m, Tibet, Himalaya.
Reuşisem să ating vârful, dar eram complet gol pe dinăuntru. Nu mai simţeam absolut nimic. Poate că acesta era scopul şi, în acelaşi timp, întelesul trecerii mele dincolo de limită. Înţeles care pe moment îmi rămânea ascuns şi care, până nu ajungeam teafăr înapoi în tabăra de bază, avea oricum valoare nulă. Să mă golesc pe mine până în străfunduri ca să pot crea un spaţiu atât de alb încât să pot pune acolo absolut orice.
Citește și: FOTO Cum evacuează Crucea Roșie civili din Kupyansk, sub bombardamente. Nici pisicile nu sunt uitate
Ceva ce nu se poate revela decât în urma unui parcurs iniţiatic şi transformator. Era un privilegiu pentru care, deşi nu eram conştient cu adevărat în momentul acela, aveam să lupt, la propriu, pe viaţă şi pe moarte. Iar asta pentru că trecerea liniei într-un mod autentic va avea întotdeauna o finalitate greu de întrevăzut. 30 aprilie 2013.
Fără oxigen suplimentar. Premieră românească”, scrie alpinistul pe FB.
Citește și: A decedat ultimul medaliat la Jocurile Olimpice de Iarnă pentru România: Operat prea târziu
Alex a atins șapte vârfuri de peste 8.000 m în Himalaya fără ajutorul șerpașilor și fără a folosi oxigen suplimentar: Makalu - 8481m, prima ascensiune românească, Gashebrum 1 - 8080m, prima ascensiune românească, Shishapangma - 8027m, prima ascensiune românească, Manaslu - 8153m, a doua ascensiune românească, Broad Peak - 8047m, a doua ascensiune românească, Cho Oyu - 8201m, a doua ascensiune românească și Gasherbrum 2 - 8035m, a treia ascensiune românească.
Și-a povestit experiența într-o piesă de teatru
În 2020, Alex Găvan a dezvăluit publicului, într-un spectacol lectură intitulat ”Noaptea cea mai lungă”, experienţa trăită în aprilie 2013, după ascensiunea fără oxigen suplimentar pe Shisha Pangma, când a reuşit să supravieţuiască unei nopţi la aproape 8.000 de metri, pe viscol, şi când s-a gândit că nu va rezista şi că nu va mai vedea următorul răsărit.
Un personaj imaginar, Francezul, pe care simţea că trebuie să-l protejeze, i-a oferit motivaţia pentru a rămâne în viaţă.
Alex Găvan urcase vârful Shisha Pangma cu câteva ore mai devreme dar vremea s-a schimbat la coborâre. Era blocat în plin viscol, la aproape 8.000 de metri, sub cerul liber. A fost un moment în care i-a trecut prin cap că nu va putea supravieţui nopţii la o asemenea altitudine, că nu va mai vedea niciodată următorul răsărit. În mod miraculos a apărut în dreapta sa Francezul şi alpinistul a ştiut că trebuie să rămână în viaţă pentru a avea grijă de el, potrivit news.ro
