VIDEO România sau Bulgaria? Unde mergem la mare. Ce își doresc românii în funcție de venituri

Odată cu vacanța de vară, întrebarea revine pentru tot mai multe familii: litoralul românesc sau Bulgaria? România rămâne alegerea principală pentru cei care vor un concediu aproape de casă, pentru weekenduri sau sejururi mai scurte. Bulgaria câștigă însă teren prin oferta extinsă de hoteluri all inclusive și prin faptul că, după aderarea terestră la Spațiul Schengen, drumul a devenit mai simplu și mai atractiv psihologic pentru turiști.

Traian Bădulescu, purtător de cuvânt al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), spune că nu este vorba neapărat de o alegere exclusivă între România și Bulgaria.

„Eu aș spune și, și. Ca să vă dau și câteva cifre estimative, pentru că e greu să avem statistici exacte, pe litoralul românesc merg undeva la două milioane de români pe an. Peste două milioane, indiferent că aleg un weekend, o noapte de cazare sau șapte nopți ori mai mult. Pe litoralul bulgăresc merg undeva la 600.000-700.000 de români”, a spus Traian Bădulescu.

De ce aleg românii Bulgaria

Bulgaria a devenit, de ani buni, una dintre cele mai importante destinații externe de vacanță pentru români. Principalul motiv este proximitatea, dar și numărul mare de hoteluri de trei, patru și cinci stele care funcționează în regim all inclusive.

Pentru familiile cu copii, acest tip de pachet este foarte atractiv, pentru că reduce grija meselor și a cheltuielilor suplimentare din timpul sejurului.

„Contează foarte mult și proximitatea, faptul că pe litoralul bulgăresc sunt foarte multe hoteluri de trei, patru și cinci stele în regim all inclusive, deci este foarte atractiv pentru familiile cu copii și nu numai”, a explicat Bădulescu.

Un alt element important este aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen, inclusiv cu frontierele terestre. Chiar dacă intrarea în Bulgaria era relativ simplă și înainte, prin prezentarea unui act de identitate, dispariția controalelor de frontieră are un efect psihologic important.

„Chiar dacă intram în Bulgaria ușor și înainte, doar trebuia să prezentăm un act de identitate, e un factor psihologic. Când nu mai e deloc graniță, impulsul de a călători e și mai mare”, a spus reprezentantul ANAT.

Potrivit lui Traian Bădulescu, litoralul bulgăresc a înregistrat până acum o creștere de aproximativ 15% a numărului de turiști români față de anul precedent, în timp ce litoralul românesc are o scădere de aproximativ 7%.

„Din păcate pentru România, litoralul bulgăresc, atât potrivit turoperatorilor români, cât și potrivit reprezentanților din Bulgaria, a înregistrat până la ora actuală o creștere față de anul precedent de circa 15% a turiștilor români, pe când în cazul României statistica arată că a fost până acum o scădere de 7%. Nu e așa dramatică, dar riscăm totuși să avem o scădere față de anul precedent care poate să depășească 10%”, a spus Bădulescu.

Litoralul românesc rămâne varianta pentru bugete diferite

Litoralul românesc are însă avantajul diversității de preț. Poate fi ales atât de turiști cu bugete mai mici, cât și de cei care caută hoteluri de patru sau cinci stele.

La început de iulie, o familie poate plăti 900-1.000 de lei pentru patru-cinci nopți de cazare la hoteluri de două-trei stele, fără servicii de masă sau, în unele cazuri, fără mic dejun. În același timp, un sejur la un hotel de patru sau cinci stele poate ajunge la 10.000 de lei sau chiar mai mult.

„Românii vor din ce în ce mai mult un raport preț-calitate bun, indiferent de venituri, de bugetul pe care l-au pregătit pentru călătorii. Litoralul românesc are totuși un avantaj și pentru cei care nu își permit să cheltuiască foarte mult, cei cu venituri sub medie”, a explicat Traian Bădulescu.

Diferențele sunt date de stațiune, clasificarea hotelului, perioada aleasă și serviciile incluse. Tocmai de aceea, litoralul românesc poate rămâne o opțiune mai flexibilă pentru cei care nu vor sau nu pot să plătească un pachet complet.

Tot mai multe hoteluri all inclusive în România

Chiar dacă Bulgaria domină clar la capitolul all inclusive, România încearcă să recupereze. Cererea pentru astfel de servicii a crescut, iar tot mai multe hoteluri de pe litoral au introdus pachete all inclusive.

„Și în România a crescut foarte mult cererea, deși e scădere per total pe litoral. A crescut mult cererea pentru hotelurile în regim all inclusive. Și în acest an e chiar cea mai mare creștere a numărului de hoteluri care au introdus all inclusive față de anul precedent”, a spus Bădulescu.

Potrivit acestuia, anul trecut erau 54 de hoteluri all inclusive pe litoralul românesc, iar acum sunt 70. Printre acestea se află inclusiv două hoteluri de două stele, deși, în general, astfel de servicii sunt oferite de hoteluri de la trei stele în sus.

„Aceasta arată că românii cu venituri medii vor și în România hoteluri all inclusive. Amintesc doar că în 2004 aveam un singur hotel all inclusive la Jupiter, și asta pentru că au vrut-o partenerii din Germania și Franța. Acum, iată, am ajuns la 70”, a spus reprezentantul ANAT.

Diferența față de Bulgaria rămâne însă mare. Vecinii au peste 300 de hoteluri all inclusive, dar au și un litoral mai extins.

De ce România nu se poate compara ușor cu Bulgaria sau Grecia

Unul dintre dezavantajele litoralului românesc este dimensiunea redusă. Fără Delta Dunării, care este Rezervație a Biosferei, litoralul românesc se întinde de la Năvodari, zona Mamaia Nord, până la Vama Veche, pe aproximativ 80 de kilometri.

„E o diferență față de vecinii bulgari, care au peste 300 de hoteluri. Dar să nu uităm că litoralul lor este cam de două ori și jumătate mai mare. Litoralul românesc nu include Delta Dunării, care este Rezervația Biosferei. Este de la Năvodari, Mamaia Nord, cum se mai numește acum, până la Vama Veche, 80 de kilometri”, a explicat Bădulescu.

În aceste condiții, România are o problemă structurală: litoral scurt și sezon estival redus. Asta face ca investițiile să fie mai greu de amortizat, iar presiunea pe prețuri să fie mai mare în lunile de vârf.

„Nu-i ușor nici pentru investitorii de pe litoralul românesc, având o sezonalitate scurtă și un litoral de 80 de kilometri”, a spus reprezentantul ANAT.

România atrage încă puțini turiști străini

O altă problemă majoră este numărul redus de turiști străini. România a început să recupereze după pandemie, însă creșterea vine de la un nivel mic.

„E o creștere de câțiva ani, dar din puțin. După pandemie, când a fost o scădere globală, am avut creșteri de la an la an undeva la 10% în medie, dar din puțin. Anul trecut am avut undeva la 2,5 milioane de turiști străini”, a spus Traian Bădulescu.

El precizează că turist este considerată persoana care se cazează cel puțin o noapte într-o structură de cazare autorizată. Raportat la populație, România este însă, potrivit acestuia, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la numărul de turiști străini.

Comparația cu Bulgaria este dură. Vecinii primesc anual aproximativ opt-nouă milioane de turiști străini, la o populație mai mică de jumătate față de cea a României.

„Vecinii bulgari primesc anual opt-nouă milioane de turiști străini și populația e la mai puțin de jumătate decât a României”, a spus Bădulescu.

Pe litoralul românesc, ponderea turiștilor străini rămâne foarte mică.

„Din păcate, pe litoralul românesc ponderea e foarte mică. Sub 5% dintre turiștii care vin pe an pe litoral sunt străini”, a explicat reprezentantul ANAT.

Polonezii revin pe litoralul românesc

Principalii turiști străini care vin în România sunt din Germania, Austria și alte state de limbă germană. Vin și turiști din Israel, Franța, Italia, Marea Britanie, Spania și Statele Unite ale Americii (SUA).

O veste bună pentru litoralul românesc este revenirea turiștilor polonezi. În anii 1970-1980, polonezii erau printre cei mai numeroși turiști din fostul bloc comunist care veneau la mare în România.

„Au început să se întoarcă polonezii la mare. E o veste bună. Cei care își amintesc, sau cel puțin știm cu toții, în anii 70-80 erau alte vremuri. Cei mai mulți turiști veneau ori din fostul bloc comunist și fruntași erau polonezii”, a spus Traian Bădulescu.

Interesul polonezilor pentru România se vede și în investițiile din turism. Potrivit lui Bădulescu, doi turoperatori români importanți au acționari majoritari firme sau holdinguri poloneze.

„Polonezii au început să investească mult în România. Un lucru bun. Eu cred că poate fi o piață importantă. În acest an sunt așteptați pe litoralul românesc câteva mii de turiști polonezi. Poate numărul va crește pe viitor”, a spus reprezentantul ANAT.

Turismul este o formă de export pentru România

Traian Bădulescu spune că turismul poate fi o sursă importantă de venit pentru România, mai ales prin atragerea turiștilor străini. Turismul incoming, adică aducerea turiștilor străini în țară, funcționează ca o formă de export de servicii.

„Turismul, până la urmă cel de incoming, atragerea de turiști străini, e o formă de export. Vin bani în țară. E o formă de export aparent simplă, zic aparent, pentru că e nevoie de promovare și de consolidare a imaginii turistice a României”, a spus Bădulescu.

El spune că avantajul României este că turiștii străini care ajung aici pleacă, în general, mulțumiți. Problema este că foarte mulți nu știu aproape nimic despre România înainte să vină.

„Majoritatea turiștilor străini care vin în România sunt mulțumiți. Cei mai mulți spun: dar nu știam”, a spus reprezentantul ANAT.

România nu mai are imaginea negativă din anii 1990, dar nici nu a reușit să devină o destinație clar conturată pe harta turistică a Europei.

„România s-a colorat, pot să spun în sensul bun, din nou, dar nepromovând, suntem încă o pată gri pe harta Europei. Turiștii gândesc: sunt în Uniunea Europeană, înseamnă că e safe, sunt membri NATO, înseamnă că e ok, fac parte din lumea dezvoltată, dar nu știm prea multe despre ei, în afară de Castelul Bran, Dracula sau de sportivi, în special Nadia Comăneci”, a spus Traian Bădulescu.