Românul cu Tico îndrăgostit de Grecia a ajuns vara aceasta în Creta. Întors din vacanță, acesta și-a povestit aventura de 4.200 km, în care a alimentat cu „GPL fără număr” și a mers și cu 140 km/h. Și dă și câteva sfaturi utile celor care vor să descopere insula.
SHARE
Ion Iliescu, românul cu Tico care a devenit viral după ce în 2022 a fost cu familia în Kefalonia, lăudându-se că a ales mașinuța în detrimentul unui BMW X3, iar în 2023, în Thassos și din nou în Kefalonia, a fost vara aceasta în Creta.
Aventura românului cu Tico în Creta: 4.200 km, GPL fără număr, a mers și cu 140 km/h
Vara aceasta, românul cu Tico îndrăgostit de Grecia a mers cu familia în insula Creta, cel mai sudic punct al Europei, a povestit aventura pe rețelele de socializare și a realizat și un filmuleț în care se vede cum „zboară” pe autostradă și cu 140 km/h.
„În al șaptelea an am ales tot Grecia, mai exact Creta. Am plecat fără prea mari așteptări, eram tatuați pe suflet cu Kefalonia.
Drumul a fost luung si obositor, 1200km pana in Atena, 1800km bătuți pe insula si inca 1200km drumul spre casa. 4200km in total, multe taxe enervante pentru autostradă, gpl fără număr, serpentine căcălău, căldură se simte altfel in peisajul arid.
Am ajuns in Creta, dimineața la ora 7, lumea încă doarme. Primii oameni treji sunt albii (fără bronz pe ei) blonzi, au venit aici cu obiceiul de a alerga la prima oră. La ora 7 sunt 28-30 de grade. Ei pareau englezi care alergă (la ei in Anglia) la 10-14 grade, nicidecum la temperatura de aici. Rosii la față, transpirați uzi leoarcă, se vede chinul pe fața lor, dar, obiceiul e obicei.
De ce nu se uită cum trăiesc localnicii? N-am văzut in cei șapte ani, nici un in grec alergând. Grecul stie să simtă viața nu ca noi. Știe că viata e scurtă si trebuie trăită domol, cât mai incet posibil, mângâiată, alintată, ți degetele puțin depărtate și o lasi să se scurgă precum nisipul de pe plajă.
Am luat cazarea este undeva sus la poalele unor munți/dealuri abrupte, soseaua șerpuind prin livezi de maslini, muuuulti măslini, multe capre, oameni batrani, mașini ruginite.
Acele masini au propietari care au îmbătrânit odata cu ele. Pe ele le-a ros rugina, pe ei bătrânețea. Ii înțeleg perfect,masina care funcționează, dece ar schimba-o cu alta pe care nu te poti baza?
La ei, mașina nu este push-up social, nu-ti umflă statutul, nu trebuie să te vadă lumea altfel decat esti sau decat iti poti permite. Pentru ei mașina este acel obiect funcțional in care corpul și-a lasat amprenta.
Plecam in fiecare zi la plajă după prânz si facem cam o ora si jumătate. Gps-ul face glume si ne încearcă puterile, mătură cu noi prin toate văgăunile, drumuri de pământ prin livezi, urcăm pe niste creste de unde se vede marea in depărtare, serpentine in ac de păr, drumul care se îngustează si din doua benzi se face numai una pentru ambele sensuri de mers. Nu ne văităm, vedem autocare care se strecoară pe sub stânci, intra in tunel cu o singura bandă, virează in ac de par cu roțile virate la maxim. Noi suntem bine, ne putem feri, aveeem loc suficient.
Aerul condiționat funcționează si face racoare desi afara nu poti călca pe nisipul încins.
Cand ajungi la apa, in buza mării te uiți si zici că e ireal. Ai mai văzut asta la televizor sau pe YouTube, mereu ai zis că asa ceva nu exista, ai crezut ca este editare, contrast mărit, culori saturate si imaginea devine falsă. Dar esti aici, hai, pășește, fă pasul si convinge-te.
Ai curaj să crezi că e real? Înaintezi prin apa si se vede totul perfect de clar. După ce te scufunzi si de uiți prin vizorul măștii rămâi o clipă perplex. Bă...nu se poate! N-are cum! Si mai intri odata și încă odată, dai aerul afară din plămâni si te lipești de nisip cum te-ai lipi pe uscat.
Cu nimic nu se compară senzația asta in care înlocuiești cerul cu luciul apei, păsările cu peștii, apa cu aerul.
Rămânem pe plajă pana când soarele dispare si noaptea își scoate pe cer mantia de stele. Ce de stele... Copii! Haideți, avem o ora jumate pana acasă! Si uite asa, am bâșbâit pe niște coclauri de ne-am întors la ora 1.30 la cazare.
Nu ne facem planuri să vizităm cât mai multe plaje, daca ne-a plăcut Elafonissi am fost de doua ori, la fel și in Kedodrasos sau Falasarna. Am ocolit Balos pentru că in recenzii spunea lumea că și-au cam taiat anvelopele pe acolo si cum nu aveam roată de rezervă....am zis ca data viitoare mergem cu masina aia smekeră pe care o să o luăm noi cândva.
Despre Creta..... n-aș vrea să incurajez pe nimeni dacă nu-i dornic de aventură. Trebuie să ai în tine dorința de a descoperi. Creta trebuie luată plajă cu plajă, tavernă cu tavernă.
Pentru că este o insula foarte mare, cel mai bine ar fi sa închiriați mai multe cazări pe lângă plajele pe care vreti sa le vizitați (fac asta profesioniștii, familia Zimbroianu de la care am aflat multe sfaturi bune) si daca știți cum e experiența cu un ditamai feribotul, ar fi cel mai indicat să călătorești cu avionul si acolo mașină închiriată.
In concluzie: nu este vorba despre drum, drumul il poti face in mai multe moduri, este vorba despre CĂLĂTORIE, despre cum iti poti croșeta macrame VIATA chiar daca nu ai mulți bani sau masini scumpe. E despre VISE, pentru noi visam la următoarea vacanță imediat ce am ajuns acasa. Despre FRICA pe care nu o simțim indiferent ce scenariu iti face lumea, despre FRUMOS, viața trebuie sa fie FRUMOASA daca o construiești așa”, a scris Ion Iliescu pe Facebook.
Textele publicate în această rubrică sunt advertoriale plătite conform Legii 334/2006 privind finanțarea activităților partidelor politice și a campaniilor electorale.
