Acțiunea filmului de groază “The Nun – Călugărița: Misterul de la mănăstire” se petrece, așadar, în comuna sibiană Cârța, mai exact la singura abație cisterciană din România.
Filmările nu au fost, însă, făcute aici, ci în alte trei locuri: Castelul Corvinilor, Palatul Parlamentului și în studiourile Castel Film.
Un loc din România a devenit celebru și e căutat de regizorii de filme horror. Poate fi vizitat
Cârța, situată în Țara Făgărașului, pe malul stâng al Oltului, la circa 3 km de șoseaua națională Brașov-Sibiu, numără puțin peste 1.000 de locuitori.
Nu este cuprinsă în niciun traseu turistic, iar dacă mergi către Transfăgărășan, ar trebui să faci un ocol ca să ajungi în această mică localitate.
Și, totuși, un ocol către Cârța merită cu vârf și îndesat, pentru că aceasta găzduiește un obiectiv turistic unic în România și, deopotrivă, misterios. Abația cisterciană de la Cârța ascunde o istorie zbuciumată și povești teribile cu fantomele călugărilor care se pare că încă mai bântuie ruinele lăcașului de cult.
Citeşte şi: A plecat din România în Italia pentru o viață mai bună. A sfârșit, în baraca lui, ars, de ziua lui
Abația cisterciană de la Cârța, unică în România
Mănăstirea de la Cârța este unica mănăstire cisterciană din România și a fost construită de călugării cistercieni, între anii 1205-1206, la ordinul regele Andrei al II-lea al Ungariei. Ordinul cistercian este un ordin catolic, care a luat naștere, în anul 1098, în orașul francez Citeaux, sub conducerea abatelui Robert de Molesme.
Călugării ordinului cistercian respectau cu cea mai mare strictețe regula Sfântului Benedict, care poate fi sintetizată în deviza benedictină „Ora lege et labora„, „Roagă-te, citește și muncește”.
Citeşte şi: Amendă usturătoare pentru un român abia întors din Italia, din civilizație. Cum a fost surprins?
Pe teritoriul de astăzi al României au funcționat două mănăstiri cisterciene: una la Igriș, în județul Timiș și alta la Cârța, în județul Sibiu. Mănăstirea Igriș a fost fondată în anul 1179 de Ana de Châtillon, prima soție a regelui Béla al III-lea al Ungariei, a fost distrusă în timpul marii invazii a tătarilor din 1241 și reconstruită ulterior, apoi închisă în 1500 și demolată de otomani, în 1526, și nu a mai fost refăcută.
