Deși este departe de weekend, ziua de 28 martie este una dedicată odihnei. La fel ca duminica. Cel puțin așa era tradiția populară în trecut. Acum se respectă din ce în ce mai rar.
În această zi sunt sărbătoriți Sfântul Cuvios Ilarion cel Nou și Sfântul Cuvios Ştefan.
Sărbătoare mare în calendarul ortodox. Ce se întâmplă dacă muncești în această zi?
Ziua de 28 martie este joi. Sărbătorile și obiceiurile calendaristice sprijină ipoteza că joia a funcționat în spațiul carpato-danubiano-pontic ca sărbătoare a săptămânii, dedicată cultului și odihnei, singură sau alături de duminică.
În calendarul popular existau acum un secol „joile oprite”, zile în care ţăranii nu munceau.
Joia e bine să te tunzi, la fel şi să-ţi speli părul. Se spune că femeile care țin cont de acest obicei vor avea un păr sănătos și bogat, iar cele care nu se îngrijesc de el în această zi, vor avea parte de probleme mari cu podoaba capilară.
Ziua de joi este destinată planurilor importante și schimbărilor. Oricine are de gând să facă schimbări majore, trebuie să stabilească totul în ziua de joi.
Mai multe despre tradițiile acestei zile a scris Newsweek AICI.
Cine sunt Sfântul Cuvios Ilarion cel Nou și Sfântul Cuvios Ştefan?
Sfântul Cuvios Ilarion cel Nou este pomenit în calendarul creştin ortodox la 28 martie.
Sfântul Ilarion a fost hirotonit preot şi a fost ales egumen al Mănăstirii Pelechit, aflată aproape de Hellespont. A trăit în timpul prigoanelor iconoclaste.
"Despre dânsul scrie Cuviosul Iosif, scriitorul de cântări, (...) că pentru cinstirea icoanei Mântuitorului a răbdat prigoniri de la muncitori şi îl numeşte mucenic".
Citește și: Ce se întâmplă dacă lucrezi când e cruce neagră în calendar. Semnificația acestor sărbători
În timpul tulburărilor iconoclaste (împotriva icoanelor) un demnitar a năvălit fără veste cu oaste asupra Mănăstirii Pelechit, în Sfânta şi Marea Joi, când se săvârşea dumnezeiasca Liturghie. Intrând în biserică şi în Altar a poruncit să înceteze rugăciunea şi a răsturnat la pământ Sfintele Taine ale lui Hristos.
"După aceea, prinzând pe cei mai aleşi monahi, patruzeci şi doi la număr, i-a ferecat cu legături de fier, iar celorlalţi, cu bătăi cumplite chinuindu-i, le-a rupt trupurile; pe alţii, bărbile şi feţele lor cu smoală ungându-le, i-a aprins şi altora nasurile le-a tăiat".
Cei 42 de monahi, între care se afla şi Sfântul Cuvios Ilarion, au fost închişi într-o baie veche la marginea Efesului şi chinuiţi până la moarte.
Sfântul Ilarion a murit în acea temniţă, "mărturisind dreapta credinţă, ca un mai mare între părinţii aceia, având rânduiala egumeniei, se ştie că a pătimit mult şi şi-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu pentru sfintele icoane".
Citește și: Cine a fost războinicul retras la mănăstire și în peșteră? E un sfânt
Sfântul Cuvios Ştefan, făcătorul de minuni, a fost stareţ la Mănăstirea Triglia (lângă Constantinopol).
În timpul împăratului iconoclast Leon Armeanul (813-820), Sfântul Cuvios Ştefan a fost chemat de împărat şi obligat să renunţe la dreapta credinţă şi la cinstirea sfintelor icoane. Sfântul Ştefan s-a împotrivit şi pentru aceasta a fost supus la chinuri şi apoi exilat. A trecut la cele veşnice în exil, scrie Agerpres.
