Ea, Violeta Andrei, a fost alungată din cinematografie la 42 de ani. El, Ion Dichiseanu, a jucat până la 87 de ani. Mai rar un destin artistic atât de diferit, deși vorbim despre doi dintre cei mai iubiți actori români. Dar circumstanțele vieții au fost de așa natură, încât fiecare a mers pe o altă cale.
Recunoașteți personajele? Ea, alungată din cinematografie la 42 de ani. El a jucat până la 87 de ani
În 1973, regizorul Mircea Săucan realiza filmul „100 de lei”, pe afișul căruia figurau nume importante ale cinematografiei noastre.
Deși povestea era țesută în jurul personajelor intepretate de Dan Nuțu și Ileana Popovici, în peliculă apăreau și Violeta Andrei, alături de Ion Dichiseanu.
Ea, o superbă brașoveancă, avea 32 de ani și era deja căsătorită de 12 ani cu Ștefan Andrei, unul dintre liderii comuniști, care la acea vreme deținea funcția de secretar al CC al PCR cu problemele internaționale.
În 1978 avea să devină ministru de externe, post pe care l-a ocupat până în 1985.
El, un Don Juan al ecranului românesc, avea 40 de ani și era deja aureolat de povestea intensă de dragoste pe care o trăise cu celebra Sara Montiel, actrița spaniolă ce a fost unul dintre sex-simbolurile cinematografiei mondiale din anii 60.
Citește și: Recunoașteți personajele? El a fost căsătorit de trei ori, ea a fost otrăvită de soacră
Violeta Andrei a fost, fără îndoială, una dintre cele mai frumoase actrițe din cinematografia românească. Până la 42 de ani avea să apară în 60 de filme.
Dar, intrată în colimatorul Elenei Ceaușescu, artista a fost, pur și simplu, interzisă.
Frumusețea ei și ipostazele prea feminine, probabil, în care apărea în unele pelicule au stârnit mânia „Cabinetului 2”, care a decis că o asemenea postură nu se potrivește cu statutul de soție a ministrului de externe al României conduse de Nicolae Ceaușescu.
„În 1965 am jucat în primul lungmetraj, apoi rolurile au venit unul după altul, până în 1972. Atunci a avut loc o întâlnire scurtă cu familia Ceauşescu, eram împreună cu soţul meu. Imediat după ce m-a văzut, soţia dictatorului a început să mă urască. Şi m-a urât toată viaţa, pur şi simplu.
Pentru mine, Elena Ceauşescu a fost un coşmar care m-a urmărit aproape 20 de ani. În 1988, m-am îmbolnăvit destul de grav şi am fost supusă unei operaţii.
Ceauşeasca îi tot repeta soţului meu: „Lasă, dragă, o să moară”. Ei bine, n-am murit, a murit ea, în decembrie 1989”, a declarat Violeta Andrei, pentru Libertatea, în anul 2011.
O explicație despre dispariția de pe ecrane a Violetei Andrei a dat-o și cercetătoarea Andreea Ionescu-Berechet în cartea „Diva socialistă. Modele feminine în cinematograful est-european”.
„Din păcate pentru ea, această exuberanță (n.r. - din viață), plus constanța rolurilor frivole a făcut-o să intre în dizgrația absolută a Elenei Ceaușescu...
A avut două perioade de interdicție - o dată în 1973, dar a fost de doar câteva luni, iar apoi, definitiv în 1983. Paradoxal, și aceste interdicții au contribuit la notorietatea ei de divă. În fond, circula zvonul că era prea frumoasă pentru a mai putea juca în filme”, a scris cercetătoarea.
Citește și: Recunoașteți personajul? Geloasă pe frumusețea ei, Elena Ceaușescu o pedepsește. Dispare la 42 ani
Ciudat sau nu, Violeta Andrei a fost „interzisă” și după 1990, motivul fiind tot legat de soțul său. Ștefan Andrei a fost arestat chiar în decembrie 1989, fiind condamnat în 1990 la închisoare, sub acuzaţia de ucidere a 60.000 de români la Revoluţie şi de subminare a economiei naţionale. A stat închis timp de doi ani şi cinci luni.
„După 1990, am fost solicitată din nou să joc în filme, dar am fost dată afară din teatru (n.r. – pe atunci era actriţă la Teatrul Bulandra din Capitală) la intervenţiile lui Ion Iliescu (n.r. – Iliescu era preşedintele Frontului Salvării Naţionale, formaţiunea care conducea România), cel care a ordonat arestarea soţului meu”, a spus Violeta Andrei, ajunsă acum la 82 de ani.
Actrița din „Eu, tu și... Ovidiu”, „Veronica se întoarce”, „Canarul și viscolul” sau „Clipa” și „Mama” a mai avut doar o apaiție, în 2005, în telenovela „Păcatele Evei”, cu Oana Zăvoranu și Alexandru Papadopol în rolurile principale, difuzat de Acasă TV.
În schimb, Ion Dichiseanu a jucat aproape până în ultima clipă a vieții, apărând într-un rol episodic inclusiv în filmul care a câștigat în 2021 - anul morții sale, la 87 de ani - „Ursul de Aur” al Festivalului de la Berlin și a reprezentat propunerea României pentru Premiul Oscar la categoria „cel mai bun film străin”, în 2022, „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”, regizat de Radu Jude.
Născut la 20 octombrie 1933, la Adjud, la vârsta de doar 9 ani, Ion Dichiseanu a stat închis, timp de un an, în lagărul de la Salzburg, alături de fraţii şi părinţii săi, în condiţiile în care tatăl său, din funcţia de ceferist, fusese constrâns să colaboreze cu nemţii, scrie Rador.
Citește și: Cum a sedus-o Dichiseanu pe una din marile dive din filmul mondial. Cine s-a opus iubirii dintre ei
La vârsta de 12 ani, a rămas orfan de mamă, care se îmbolnăvise în perioada în care familia a fost închisă în lagăr.
A ajuns la Galaţi, unde a făcut timp de doi ani Şcoala de ucenici, apoi a venit în Bucureşti, la sora lui cea mare Jeni, care era căsătorită, unde a fost ucenic la Şcoala „23 August”, timp de un an şi, mai apoi, a parcurs Şcoala Tehnică Metalurgică de pe Calea Dudeşti, vreme de doi ani.
Dar, s-a îndreptat spre actorie, iar în 1959 a absolvit IATC, drumul gloriei fiindu-i deschis larg.
Dichiseanu, unul dintre seducătorii din filmele românești, dar jucând cu mult succes același rol și în viața reală.
Cuceririle sale pot umple mai multe pagini, dar, firește, povestea de iubire cea mai cunoscută a fost cea cu faimoasa Sara Montiel. Cei doi s-au întâlnit în Liban, în anii 60, la Festivalul Internaţional de Muzică din Beirut.
Dichiseanu și-a spus povestea de dragoste cu Sara Montiel chiar în cartea sa, apărută în anul 2016, „Am fost rivalul regelui. Povestea mea de iubire cu Sara Montiel”.
Iubirea dintre cei doi a fost oprită de Securitate, care nu i-a permis lui Dichiseanu să plece în Occident.
Așa se face că Dichiseanu a cunoscut-o, în 1985, pe cântăreața de muzică ușoară, Simona Florescu.
Cei doi s-au căsătorit doi ani mai târziu, divorțând în 2009, după 22 de ani de căsnicie, timp în care au devenit și părinții unei fete, Ioana.
Citește și: 90 de ani de la nașterea lui Dichiseanu. A stat în lagăr la doar 9 ani. A cucerit o divă a filmului
Ion Dichiseanu a strâns o mulțime de roluri pe scena Teatrului Notarra și în cinematografie, dar cu siguranță, generațiile de cinefili și-l aduc aminte în cele din "Darclée" (1960), "Bătălia pentru Roma" (1968), "Cântecele mării" (1971), "Pistruiatul" (serial TV, 1973), "Muschetarul român" (1975), "Cantemir" (1975), "Toate pânzele sus" (serial TV, 1977), "Pentru patrie" (1978), "Revanşa" (1978), "Ultima frontieră a morţii" (1979), "Clipa" (1979), "Burebista" (1980), "Trandafirul galben" (1982) sau "Misterele Bucureştilor" (1983).
A jucat până aproape de ultima suflare. Ion Dichiseanu a decedat la 20 mai 2021, în vârstă de 87 de ani, după ce se îmbolnăvise inclusiv de Covid-19.
