Povestea de dragoste dintre Ștefan cel Mare și o domniță de 16 ani. Ca amantă i-a dăruit 3 copii

DE Alin Crișan | Actualizat: 13.03.2023 - 19:24
Povestea de dragoste dintre Ștefan cel Mare și o domniță de 16 ani: Ca amantă i-a dăruit 3 copii - Foto: Colaj

Povestea de dragoste dintre Ștefan cel Mare și o domniță de 16 ani, Maria Voichiță a intrat în istorie. I-a fost amantă și i-a dăruit 3 copii.

SHARE

Ștefan cel Mare este cunoscut în memoria colectivă ca un domnitor drept și viteaz, care a apărat hotarele moldovenești de atacurile necontenite ale otomanilor. 

Povestea de dragoste dintre Ștefan cel Mare și o domniță de 16 ani

Ștefan cel Mare a fost domn al Moldovei între 1457 și 1504.

A avut o domnie de aproape 50 de ani, care a fost depășită în toată istoria României, doar de Carol I. 

Citește și: Guvernul va plăti influenceri cu 10 milioane € ca să promoveze România: „Să se scrie despre noi”

Cel mai de seamă descendent al descălecătorul maramureş ai Ţării Moldovei, intrat în istorie sub numele de Ştefan cel Mare, s-ar fi născut pe la 1434 la Borzeşti, unde mai târziu avea să înalţe o biserică ''întru amintirea sfântrăposaţilor noştri înaintaşi şi a părinţilor lor'', fiind întâiul fiu al voievodului Bogdan al II-lea şi al Mariei, supranumită Oltea. 

Căsătorit de 3 ori

Ștefan cel Mare nu a fost doar un domnitor temut de otomani, ci și un mare iubăreț. 

Ştefan cel Mare a fost căsătorit de trei ori.

Despre primele două căsătorii, istoricii au consemnat faptul că au avut la bază alianţe politice, şi mai puţin sentimentele marelui domnitor, potrivit adevărul.ro

Ştefan s-a căsătorit pentru prima dată pe 5 iunie 1463, cu Evdochia din Kiev, sora cneazului Simion, iar a doua oară, în septembrie 1472, cu Maria de Mangop, moştenitoare a familiei imperiale bizantine.

Singura căsătorie din dragoste a domnitorului a fost ultima, cu Maria Voichiţă, domniţa mai tânără cu 25 de ani decât el. 

O domniță de 16 ani i-a sucit mințile

Maria Voichiţă era o adolescentă de 16 ani când i-a sucit minţile marelui domnitor al Moldovei.

Domniţa, născută în 1457 la Târgovişte, a fost singurul copil al voievodului Radu cel Frumos.

Citește și: Orașul din România care este mai vechi decât piramidele: S-au descoperit scrieri de acum 7.000 ani

Ajuns în conflict cu Ştefan cel Mare, Radu cel Frumos a fost alungat, iar familia lui a devenit prizoniera domnitorului moldovean, pe 24 noiembrie 1473, în urma unui raid întreprins de Ştefan cel Mare.

Doamna Despina şi fiica ei Maria Voichiţă, odată ajunse la curtea lui Ştefan, au fost date în grija nevestei acestuia, Maria de Mangop.

Frumoasa domniţă avea 16 ani şi era de o frumuseţe impresionantă.

”Maria Voichiţa pare a fi moştenit frumuseţea tatălui ei Radu, supranumit cel Frumos”, scrie Constantin Gane în ”Trecute vieţi de doamne şi domniţe”.

Domnitorul de 40 de ani nu a rămas indiferent la farmecele prizonierei şi în scurt timp, cu cerind inima domnitorului, Maria Voichiţa a trecut de la statutul de prizonieră, la cel de amantă.

Se spune că tânăra şi-a dorit chiar să devină doamna Moldovei, deşi Ştefan era căsătorit cu Maria de Mangop.

Între amantă şi nevastă

Sub ochii nevestei, domnitorul Moldovei s-a iubit cu frumoasa domniţă mai tânără cu 25 de ani timp de aproape 4 ani.

Istoricii consemnează faptul că Ştefan nu ar fi vrut să se despartă oficial de Maria de Mangop din cauza averilor pe care aceasta le deţinea în Crimeea. 

Se spune că Maria de Mangop s-a îmbolnăvit de supărare, văzându-se învinsă de amanta mai tânără.

Citește și: Un transilvănean a inventat prima fântână muzicală din lume: A fost condamnat la moarte. Ce a făcut

A murit în 1477, umilită şi abandonată, lăsând cale liberă Mariei Voichiţă către statutul de doamnă a Moldovei.

”Şi rivalitatea dintre două femei, între doamna şi viitoarea doamnă, durerea de a-şi vedea dragostea stingherită, de-a se vedea părăsită când tocmai avea mai mare nevoie de sprijin, acestea au dus desigur în mormânt pe tânăra domniţă de neam împărătesc”, scrie Constantin Gane în ”Trecute vieţi de doamne şi domniţe”.

Un an mai târziu, relaţia dintre Ştefan şi Maria Voichiţă devine oficială. La data căsătoriei, domnitorul moldovean avea 45 de ani, iar frumoasa amantă doar 21 de ani.  

La nuntă, în vara anului 1478, a fost de faţă şi Despina, doamna lui Radu cel Frumos, care l-a acceptat ginere pe Ştefan, în ciuda neînţelegerilor din trecut. 

Maria Voichiţa i-a dăruit trei copii

Se spune că, după căsătoria cu Maria Voichiţă, faima de fustangiu a domnitorului s-ar fi stins.

Dovezi ale iubirii lui Ştefan pentru mai tânăra lui nevastă au rămas bisericile ctitorite împreună precum Mănăstirea Voroneţ, Dorohoi şi frescele pe care domnitorul le-a comandat în semn de dragoste pentru ultima lui nevastă.

Când Maria Voichiţă a împlinit 30 de ani, Ştefan i-a dăruit biserica de la Pătrăuţi. 

Citește și: Banca marilor companii tehnologice din SUA s-a prăbușit: Falimentul produce unde de șoc pe piață

Maria Voichiţa i-a dăruit lui Ştefan trei copii. Bogdan-Vlad a fost primul născut, la un an după căsătorie, în 1479.

Câţiva ani mai târziu au venit pe lume Ana şi Maria.

Prima fiică a murit în 1499, iar cea de-a doua, Maria, a ajuns nevasta nobilului polonez Teodor Wisniowiecki.

Maria Voichiţa i-a fost alături domnitorului Ştefan până la moarte acestuia, în 1504.

 Maria Voichiţa a mai trăit până în 1511, potrivit historia.ro

A rămas în istorie!

La 3 februarie 1531, la nici trei decenii de la trecerea în nefiinţă, Ştefan cel Mare era amintit de Sigismund I, regele Poloniei (1506-1548), ca ''Stephanus ille magnus'' (''acel mare Ştefan'').

Bernard Wapowski, cartograful şi istoriograful oficial al aceluiaşi rege, consemna că domnul moldovean era ''principele şi războinicul cel mai vestit'' din epoca sa.

Ca urmare a faptelor sale şi ca apărător al creştinătăţii, în 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat ca fiind ''Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt'' şi este prăznuit în calendarul ortodox la 2 iulie.

Citește și: Noua stea a gimnasticii românești: A câștigat Cupa Mondială și își dorește să o întreacă pe Nadia

Domnul Moldovei a rămas în conştiinţa românilor prin poezii populare, balade, legende, cântece, iar cronicarii Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, dar şi Dimitrie Cantemir i-au prezentat în mod elogios domnia.

Istoricul Nicolae Iorga scria: ''Într-însul găsise poporul românesc cea mai curată şi mai deplină icoană a sufletului său: cinstit şi harnic, răbdător fără să uite şi viteaz fără cruzime, straşnic în mânie şi senin în iertare, răspicat şi cu măsură în graiu, gospodar şi iubitor al lucrurilor frumoase, fără nicio trufie în faptele sale (...)'', potrivit Agepres.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te