Misterul imaginii de pe Giulgiul din Torino, descifrat? Tradiția creștină spună că aceasta este pânza în care a fost îngropat Iisus după Crucificare și prezintă o imagine a unui bărbat cu barbă imprimată într-un mod asemănător unui negativ al unei fotografii.
Misterul imaginii de pe Giulgiul din Torino, descifrat? Expert: „E o explozie de radiații”
Biblia spune că Iosif din Arimateea a înfășurat trupul lui Iisus într-un giulgiu de in înainte de a-l pune într-un mormânt, rostogolind o piatră mare pentru a acoperi intrarea. Giulgiul a fost păstrat din 1578 în capela regală a catedralei San Giovanni Battista din Torino, Italia.
Mulți credincioși cred că trupul lui Iisus s-a imprimat miraculos pe țesătură, dar există o mulțime de sceptici care au pus la îndoială legitimitatea Giulgiului încă de când a fost expus pentru prima dată în 1350.
Citește și: Cum apare Lumina de Paște în Biserica Sf. Mormânt? Care este ritualul Patriarhului Ierusalimului?
O analiză științifică a țesăturii din 1980 a infirmat inițial autenticitatea artefactului. Țesătura a fost datată cu carbon undeva între anii 1260 și 1390, cu mult timp după moartea lui Iisus Hristos, dar criticii metodei folosite au susținut că contaminarea ulterioară a pânzei a distorsionat aceste rezultate.
Anul trecut, cercetătorii de la Institutul de Cristalografie al Consiliului Național de Cercetare din Italia au folosit o nouă tehnică care implică raze X pentru a data materialul
Concluziile lor au arătat că acesta a fost fabricat în urmă cu aproximativ 2.000 de ani, cam în perioada în care Iisus ar fi trăit și a murit.
Iisus Hristos a fost pus în mormânt înfășurat într-o pânză de in, bănuită a fi chiar Giulgiul din Torino - Foto: cuvantul-ortodox.ro
Recent, o nouă examinare a fotografiilor de înaltă rezoluție ale Giulgiului din Torino concluzionează că imaginea slabă a corpului țesăturii se explică cel mai bine printr-o „explozie de radiații”, mai degrabă decât prin vopsea, urme de arsuri sau procese obișnuite de degradare, conform unui articol în iunie 2025 în International Journal of Archaeology, citat de Jerusalem Post.
Citește și: Misterul năframei Sfintei Veronica, prima imagine a lui Hristos din istorie. De ce e controversată?
Autorul articolului, inginerul chimist Thomas McAvoy de la Universitatea din Maryland, a aplicat analiza componentelor principale și alte instrumente de recunoaștere a modelelor atât imaginilor în lumină vizibilă, cât și imaginilor în fluorescență indusă de ultraviolete și a constatat că aproape toate informațiile din imagini se rezumă la o singură componentă care reflectă intensitatea brută a pixelilor.
McAvoy raportează că, atunci când harta intensității este diferențiată matematic, aceasta produce un efect de relief al înălțimii identic cu modelul tridimensional produs pentru prima dată de un analizor de imagine VP-8 derivat de la NASA în 1976.
Acest lucru sugerează că indiciile de adâncime sunt intrinseci imaginii țesăturii, mai degrabă decât artefacte ale fotografiei.
Deoarece radiația este singurul mecanism cunoscut care generează atât intensitatea scării de gri, cât și informația tridimensională latentă fără a pătrunde dincolo de câțiva micrometri de fibra de in, lucrarea afirmă că „rezultatele susțin ipoteza radiației” și solicită teste directe pe relicvă pentru a identifica tipul exact - electromagnetic, particule sau termonuclear.
Citește și: Unde se află Lancea Destinului, cu care Longinus l-a străpuns pe Isus Hristos ? Menționată în Biblie
Giulgiul, o pânză de in de 4,4 metri lungime, păstrată în catedrala din Torino, a fost mult timp venerat de unii creștini drept pânza funerară a lui Iisus.
Studiul lui McAvoy nu abordează datarea țesăturii; în schimb, se concentrează pe fizica formării imaginii și afirmă că metodele de inteligență artificială pot ajuta la separarea caracteristicilor de suprafață autentice de secolele de deteriorări și reparații.
