Iubirile fără noroc ale Margaretei Pogonat: Geo Costiniu moare singur, Cornel Coman la 44 de ani

DE Alex Darvari | Actualizat: 06.03.2023 - 18:40
Iubirile fără noroc ale Margaretei Pogonat - Foto: Colaj Monden

Margareta Pogonat a fost fără noroc în iubire. A fost apreciată pentru rolurile sale din „Actorul și sălbaticii” unde a fost soția lui Toma Caragiu, dar și ca mama lui Pistruiatul. Pe 6 martie se împlinesc exact 90 de ani de la nașterea sa.

SHARE

Iubirile fără noroc ale Margaretei Pogonat au avut un sfârșit tragic: Geo Costiniu moare singur, Cornel Coman la 44 de ani

Margareta Pogonat nu avea vise, de mică, să ajungă o mare actriță. Mama ei Anastasia Ferichidis (la origine) cu nume de scena Sia Ferichide-Botez, a călătorit mult prin țară și a luat-o cu ea pe tânăra Margareta.

Iubirile fără noroc ale Margaretei Pogonat: Geo Costiniu moare singur

Până la 22 de ani, îşi câştigă existenţa din tot felul de meserii: secretară la liceu, mânuitoare de păpuşi, contabilă, casieră, desenatoare.

Citește și: Joacă într-un singur film și dispare misterios pentru 50 de ani. A fost partenera lui Dem Rădulescu

În 1954 dă examen la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, unde este admisă şi absolvă în 1959, la clasa Alexandru Finţi, apoi pleacă cu toată promoţia la teatrul din Botoşani, unde debutează cu rolul Rosaura din spectacolul cu piesa “Mincinosul”.

Conștientă de propria frumusețe

“Desigur, am o frumuseţe plăcută, simplă (de trăsături, de expresie), penetrantă la spectator, dacă e bine folosită. Dar niciodată n-am mizat pe aceste date, şi, mai ales, n-am încercat să le subliniez.

 Ocolesc artificialul de costum, de coafură, de machiaj, pentru că am credinţa că ele distrag atenţia spectatorului de la ceea ce am eu de comunicat şi vine deci dinlăuntrul şi nu dinafara mea.

Asta poate pentru că ceea ce am pe dinăuntru este mai valoros decât datele exterioare, oricât de bine şi frumos ar fi ele puse în evidenţă. Acelea sunt decorul. Ambalajul. Coaja. Dar cea mai frumoasă coajă nu poate altceva decât ceea ce spune acest cuvânt: un înveliş”, potrivit revistatimpul.ro

Joacă la Teatrul de stat din Botoșani, Teatrul Național din Iași, Teatrul de stat din Ploiești, Teatrul Nottara. debutează în film, în 1957 în Pasărea furtunii, regia Dinu Negreanu. Este extrem de cerută de către regizori.

Are o carieră strălucitoare, dar o viață personală zbuciumată

A fost căsătorită o singură dată și are o fată. Apoi, a avut două povești de dragoste cu doi mari actori. S-a îndrăgostit de Cornel Coman, actorul care a murit la numai 44 de ani. 

Ion Besoiu a scris despre el: „A fost actorul și omul care a străfulgerat scena și ecranul românesc cu o lumină specială, aproape unică în melancolia ei. Ceva ce semăna cu amurgurile din Vrancea atât de dragă lui și atât de des evocată în conversațiile fugare sau lungi de-o noapte cu colegii și prietenii. A fost actorul care s-a prăbușit pe scenă ca un albatros pe nava pe care o iubea… A fost o pasăre cântătoare rară, care a zburat din pomul constelației noastre prea devreme, dureros de devreme.”

L-a iubit pe Geo

„În ciuda diferenței de vârstă, Margareta Pogonat a trăit o tumultoasă poveste de dragoste și cu actorul Geo Costiniu, mai tânăr ca ea cu 17 ani. Considerat unul dintre cei mai frumoși actori români, Geo Costiniu a avut în tinerete un succes nebun la femei, multe dintre cuceriri fiind colege de scenă cu el.

 „Am fost ca două steluţe care, încet-încet, s-au îndepărtat... până când nu s-au mai văzut...", a povestit actorul la un moment dat despre relația lui cu Margareta Pogonat.

“Mai mult eu am fost iubit. Aveam o cabinieră care îmi făcea selecția pur și simplu. Fel de fel de domnișoare din sală, care fuseseră la spectacol și le-a plăcut spectacolul sau le-am plăcut eu. Veneau la cabină dupa spectacol. Faptul că am fost însurat de cinci ori cred că spune că tot timpul eu mi-am căutat acest ideal. A fost ca un fel de loz în plic… mai tragi o dată, mai tragi o dată… și am tot tras”, povestea marele actor Geo Costiniu. 

Geo Costiniu a murit pe 11 noiembrie 2013, la vârsta de 63 de ani.  Ultima parte a vieții și-a petrecut-o departe de scenă pentru că boala l-a răpus mult prea devreme.

Artistului i s-a pus diagnosticul de adenocarcinom hepatic pe fond de ciroză hepatică. Aceasta a fost și cauza morții marelui actor. Geo Costiniu a fost mult timp internat, luptându-se cu boala, dar din păcate artistul a pierdut lupta cu viața.

Citește și: Cel mai frumos actor român a iubit o actriță cu 18 ani mai mare: De 5 ori căsătorit, a murit singur

Cum a ajuns în teatru

„Mama mea a fost actriţă. M-am născut şi am crescut în teatru. Mi se părea un lucru foarte simplu. De fapt, visam să fiu medic şi nu orice fel de medic, ci chirurg că aşa era pe vremea aceea.

Copil fiind, nu-ţi dădeai seama cât e de greu. Eram născută între actori şi mi-era foarte la îndemână. S-a întâmplat să fiu nevoită să dau la facultate şi să aflu astăzi că poimâine este examenul la facultatea de teatru.

Am învăţat două poezii, am luat şi aşa am rămas în teatru. Dacă te apuci de o facultate vocaţională, de artă, de teatru, de pictură, de canto trebuie să ştii că nu este mai uşoară decât medicina sau orice altceva. Munca în artă nu se măsoară cu nimic. Te consumi din tine şi, deci, nu te economisi dacă vrei să o faci bine.

Pe studenţii mei îi învăţ ceea ce am învăţat şi eu… teatru.
Adevărul, realitatea, sinceritatea, inventivitatea, îi învăţ să se culturalizeze, pentru că eu consider că un actor prost şi incult nu îşi mai are locul. Nu întotdeauna reuşesc, dar măcar ştiu că am încercat.

Toată viaţa am făcut sacrificii pentru teatru, în ceea ce mă priveşte, în ceea ce priveşte familia mea. Am o fiică şi o nepoată cărora le-am alocat mai puţin timp decât ar fi meritat.

Am jucat foarte mult în provincie, au fost ani de zile în care făceam naveta de dimineaţa până noaptea târziu.
Mă felicit pentru răbdare şi pentru perseverenţă.

Oricât de multe greutăţi am întâmpinat, am mers cu perseverenţă înainte şi am ajuns nu chiar acolo unde mi-am dorit, dar nu mă pot plânge”, povestea actrița.

Margareta Pogonat, câteva repere biografice

Debutul actriţei a fost pe scena Teatrului ''Mihai Eminescu'' din Botoşani, în piesa ''Două lozuri'' (1959), în care a jucat alături de marele actor Grigore Vasiliu Birlic. Apoi a jucat pe scena Teatrului Naţional din Iaşi (1961-1963), la Teatrul ''Toma Caragiu'' din Ploieşti, iar din anul 1974 până în 1998 a jucat pe scena Teatrului Nottara din Bucureşti, când s-a pensionat, potrivit volumului ''1234 cineaşti români'' (apărut la Editura Ştiinţifică, în 1996).

La Teatrul Nottara a realizat roluri de excepţie în piese ca ''O noapte furtunoasă'' de I.L. Caragiale, ''Casa Bernardei Alba'' de Federico Garcia Lorca, ''Pensiunea Doamnei Olimpia'' de I.D. Şerban, ''Copiii soarelui'' de Maxim Gorki, ''Jocul'' de Ion Băieşu, ''Oameni feluriţi'' de Anton Holban, ''Clipa'' de Dinu Săraru, ''Dansul morţii'' de August Strindberg, ''Omul care face minuni'' de Radu F. Alexandru.

"Conştientă că filmul i-a adus celebritatea necesară prin expresivitatea interpretării sale, a avut câteva creaţii memorabile în filme cum ar fi: Meandre, Drum în penumbră, Apoi s-a născut legenda, Zestrea, Actorul şi sălbaticii, Pope Joan, Crucea de piatră, Margot etc. 

Rând pe rând, talentata actriţă a fost frumoasă, cuceritoare, seducătoare şi graţioasă, serioasă şi femeie de casă, neîncetate metarmorfoze conform rolurilor interpretate", notează site-ul cinemagia.ro.

Din bogata filmografie a actriţei Margareta Pogonat mai amintim: ''Pasărea furtunii'' (regia Dinu Negreanu, 1957), ''Două lozuri'' (regia Gheorghe Naghi, Aurel Miheleş, 1957), ''Lumină de iulie'' (regia Gheorghe Naghi, 1963), ''Dragostea începe vineri'' (regia Virgil Calotescu, 1973), ''Trei scrisori secrete'' (regia Virgil Calotescu, 1974),

 ''Oraşul văzut de sus'' (regia Lucian Bratu, 1975), ''Gloria nu cântă'' (regia Alexandru Bocăneţ, 1976), ''E atât de aproape fericirea'' (regia Andrei Cătălin Băleanu, 1977), ''Clipa'' (regia Gheorghe Vitanidis, 1979), ''Convoiul'' (regia Mircea Moldovan, 1981),

''Sper să ne mai vedem...'' (regia Dumitru Dinulescu, 1985), ''Păstrează-mă doar pentru tine'' (regia Virgil Calotescu, 1987), ''Binecuvântată fii, închisoare'' (regia Nicolae Mărgineanu, 2002).

A fost distribuită şi în seriale de televiziune, unul dintre cele mai cunoscute fiind ''Pistruiatul'' (regia Francisc Munteanu, 1973), unde interpreta rolul mamei "pistruiatului".

De asemenea, a jucat şi în serialele de televiziune ''Lumini şi umbre'' (regia Andrei Blaier, Mihai Constantinescu, Mircea Mureşan; 1979-1982), ''Cuscrele'' (regia Nae Cosmescu, 2005), ''Amantul Marii Doamne Dracula'' (regia Constantin Dicu, 2005).

În semn de preţuire, artista are o stea în faţa cinematografului din Ploieşti - în 2011 au fost dezvelite trei stele, realizate după modelul Walk of Fame, dedicate actorilor Margareta Pogonat, Toma Caragiu şi Ştefan Bănică Senior.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te