De ce Marea Neagră se numește așa, poate fi o întrebare firească, dar la care nu ne-am gândit până acum. Pur și simplu, marea și litoralul ei fac parte din firescul realității României și al vieții noastre. Totuși cine i-a pus acest nume și cum era ea denumită la început?
De ce Marea Neagră se numește așa? Cine a „botezat-o” prima oară?
Poate știi deja sau ai auzit pe undeva că Marea Neagră este o rămășiță a uriașei Mări Thetis din era preistorică, denumită astfel după o zeiță greacă a apelor, mama mitologicului erou Ahile.
Marea Thetis era, de fapt, un superocean, care, în perioada cuprinsă în urmă cu 60 de milioane, până la 250 de milioane de ani (Mezozoicul), despărțea supercontinentele Gondwana și Laurasia înaintea apariției Oceanului Indian. Se întindea din Munții Alpi, până în Himalaya și Africa.
Pe măsura retragerii apelor și a deplasării suprafețelor continentale, au rămas doar „urme” ale ei, așa cum este și Marea Neagră, o mare aproape închisă, dacă nu ar exista strâmtoarea Bosfor, prin care se face legătura cu Marea Mediterană.
Citește și: De ce strămoșii noștri s-au numit daci? De unde provine numele? Explicațiile date de istorici
Întinsă pe o suprafață de 423.488 km pătrați, Marea Neagră se situează în spațiul pontic, înconjurată de țări precum România, Bulgaria, Ucraina, Rusia, Turcia și Georgia.
Ea a purtat multe nume, de-a lungul timpului. Cimerienii, un popor de origine geto-tracică, care a trăit la nordul și nord-vestul Mării Negre spre apus și spre Dunăre, au numit-o Axania, adică „albastru închis“, scrie stiridinlume.ro.
Mai târziu, prin secolul al VIII-lea î. Hr., odată ce a avut loc colonizarea grecească a țărmurilor Mării Negre, aceasta a devenit Pontul Euxin, care se traduce prin „marea primitoare”.
Grecii îi spuneau așa datorită faptului că nu prea existau furtuni în apropiere de țărm și pentru că în locul unde Dunărea se vărsa în mare, apa era bună de băut.
În vremea Imperiului Roman de Răsărit (secolele IV-XVI), aceasta s-a numit Megali Thalassa, care însemna „Marea cea mare“.
Marea Neagră - Foto: ecomareaneagra.wordpress.com
Acest nume îl regăsim și în titlul oficial pe care și l-a atribuit, în 1406, domnitorul Mircea cel Bătrân.
„Io Mircea mare voievod și domn din mila lui Dumnezeu și cu darul lui Dumnezeu, stăpânind și domnind peste toată Țara Ungrovlahiei și a părților de peste munți, încă și către părțile tătărești și Amlașului și Făgărașului herțeg și domnitor al Banatului Severinului și pe amândouă părțile pe toată Podunavia, încă până la marea cea mare și stăpânitor al cetății Dârstorului”, era titlul cu care se desemna marele conducător al Țării Românești.
În perioada Evului Mediu, marea a fost denumită de către bizantini „Marea Crivățului”, în timp ce bulgarii o numeau „Marea Oarbă”.
Adjectivul „Neagră” apare în secolul al XV-lea, odată cu extinderea Imperiului Otoman, și există trei ipoteze explicative, toate trei disputate.
Citește și: De unde vin denumirile Transilvania și Ardeal? Ce înseamnă? De ce două nume pentru aceeași regiune?
Cea care este în general acceptată susține că numele de „Marea Neagră” i-a fost dat în perioada expansiunii Imperiului Otoman.
Atunci, turcii au reușit să captureze multe teritorii din această zonă, cu excepția unei părți din Georgia de astăzi.
Turcii au denumit-o așa pe baza asocierii culorilor cu punctele cardinale. Astfel, Estul este răsăritul, iar Vestul apusul, în timp ce Nordul este miazănoapte, iar Sudul, miazăzi.
Turcii care locuiau în Anatolia foloseau cuvântul „Kara” pentru Nord, implicit pentru întunecat, iar „Ak” – pentru Sud, care se traduce „luminos”.
De fapt, chiar și astăzi, Marea Mediterană este cunoscută de către turci drept „Ak Deniz”, adică „Marea Albă”, iar marea dinspre nord, „Kara Deniz”, care înseamnă „Marea Neagră”. Pentru această denumire există chiar și o explicație științifică.
O altă ipoteză des citată în sursele anglo-saxone este că „neagră” ar fi o traducere a cuvântului scitic „axaïna”.
Cea de-a treia ipoteză, dar neconfiormată de vreo sursă, afirmă că numele ar veni de la culoarea mării pe timp de furtună, vreme rea (de fapt, atunci, toate mările sunt întunecate).
Totuși, apele mării noastre pot avea o tentă mai întunecată decât ale alotra, deoarece, conform specialiștilor, la o adâncime de 150-200 de metri, apa din Marea Neagră prezintă un strat dens de hidrogen sulfurat care produce sedimente.
Citește și: Compusul chimic din țuică și palincă ce poate duce la orbire. Ce riști dacă le fabrici la tine acasă
Cu alte cuvinte, sulfatul feros și calciul sunt două elemente care redau mării culoarea închisă. De asemenea, când vorbim de adâncimea mării, putem aminti și de lipsa luminii, care „străpunge” undele doar până la o adâncime de aproximativ 10 metri. Dincolo de această adâncime, începe să fie tot mai întuneric.
Oricare ar fi explicația, Marea Neagră a fost și rămâne o componentă vitală din realitatea existenței României și a românilor, la care ne întoarcem mereu cu drag și nostalgie.
Comentarii 0