De ce a refuzat Maria Tănase să cânte „Sanie cu zurgălăi”? Celebra melodie a fost compusă special pentru cea supranumită „regina cântecului românesc”, dar artista nu a dorit să-i dea glas. Povestea ulterioară a compoziției care a ajuns să fie considerată un cântec popular este mai complicată decât s-ar putea crede.

De ce a refuzat Maria Tănase să cânte „Sanie cu zurgălăi”? Cine a făcut celebră melodia?

Puțini sunt românii care n-au auzit măcar o dată faimosele versuri: „Sanie cu zurgălăi/ Frumoși sunt căluții tăi/ Că le dau apă cu mei/ Și zboară ca niște zmei”.

Ele aparțin la fel de cunoscutului cântec „Sanie cu zurgălăi”, făcut celebru de Maria Lătărețu, în anii 50.

Dar el a fost compus, de fapt, special pentru inegalabila Maria Tănase, în 1936, de către compozitorul Richard Stein, pe versurile poetului și dramaturgului Liviu Deleanu. 

Citește și: VIDEO Cine e cântăreața care l-a făcut pe Ceaușescu să spună Tatăl nostru în genunchi. Era rapidistă

„Pasărea măiastră”, cum era supranumită marea cântăreață, a refuzat, în mod surprinzător, să-l cânte, considerând textul acestuia „inferior calitativ”, scrie folclormuzical.wordpress.com.

Acest lucru a fost șansa unei alte mari interprete, care l-a preluat și l-a făcut faimos. Atât de faimos, încât a ajuns să fie considerat cântec popular, deși avea un compozitor bine stabilit în persoana lui Stein.

După refuzul „reginei cântecului românesc”, compoziția i-a fost încredințată interpretului Silvian Florin, care l-a lansat în 1937, pe disc de gramofon, dar și la Radio România. 

Se mai știe de un alt cântăreț, Ionel Pascu, care l-a înregistrat în același an la mai puțin cunoscuta casă de discuri Pan.

Maria Tănase nu a vrut să cânte compoziția lui Stein - Foto: Arhiva

Cântecul capătă o altă formă – cea pe care o știm cu toții – în 1949, când Maria Lătărețu, renumita cântăreață de muzică tradițională și populară din Gorj, îl folclorizează, renunțând la refren și schimbându-i textul cu versuri mai apropiate de lirica populară.

Lărețu, supranumită „Privighetoarea Gorjului”, a înregistrat 3 variante ale melodiei: în 1949, cu taraful soțului ei, Mihai „Tică” Lătărețu, în 1950, cu Orchestra Institutului de Folclor, dirijor Ionel Budișteanu și în 1956, cu Orchestra de muzică populară Electrecord, condusă de același Ionel Budișteanu. 

Citește și: Cine a compus "La Chilia-n port", melodie făcută celebră de Ștefan Iordache. Trimis la reeducare

Varianta din 1956 este probabil cea mai cunoscută în România – a fost editată, reeditată și paraeditată pe albumele proprii antume și postume ale cântărețeiși pe compilațiile de ieri și de azi. Putem spune că

Maria Lătărețu i-a asigurat piesei adevăratul succes, odată cu impresia că ar fi cântec de sorginte populară. 

Maria Lătărețu a fost cea care a făcut cântecul faimos - Foto: Arhiva

Popularitatea piesei în izolatul bloc comunist a provocat și o atracție pentru plagiat în lumea occidentală, iar aici începe o cu totul altă poveste.

În 1953, chitaristul american de jazz, country și blues Les Paul (1915-2009) preia și își însușește melodia, dar nu după forma originală a lui Stein, ci mai degrabă după varianta folclorizată, fără refren, a Mariei Lătărețu.

Nu se știe cum a ajuns compoziția la urechile lui Les Paul, cert este că el l-a transformat și rebotezat în „Johnny is the boy for me” („Ionel este băiatul potrivit pentru mine”), care nu are nicio legătură cu sania și nici cu zurgălăii,

Versurile acestei variante au fost scrise de textierul și cântărețul englez Paddy Roberts. împreună cu producătorul și textierul belgian Marcel Stellman.

Cântăreața care i-a dat glas a fost Mary Ford, soția lui Les Paul până în 1963. Pe disc, Les Paul este trecut drept autor al muzicii, Richard Stein fiind ignorat total.

Peste câteva luni, „Johnny” ajunge la urechile lui Édith Piaf, pe care îl preia de la Les Paul și îl înregistrează în 24 decembrie 1953 la casa de discuri Columbia cu textul în franceză „Johnny, tu n’es pas un ange” („Ioane, tu nu ești un înger”) scris de Francis Lemarque.

Desigur, pe eticheta discului, la autorul muzicii, apărea numele amricanului - ați ghicit - Les Paul.

Stein, care devenis devenise între timp avocat, l-a dat în judecată pe Les Paul pentru plagiat încă din anii ‘50.

Este unul din primele procese juridice pentru plagiat în muzică, dacă nu chiar primul. Și internațional. În dosarul întocmit de Strein se află inclusiv un document valoros și inedit.

Citește și: Cine a lansat "Dă mamă cu biciu-n mine". Mama vitregă o trata ca pe Cenușăreasa. Răpusă de COVID

Este vorba de o declarație manuscrisă a Mariei Tănase, din 23 februarie 1957, în care artista susținea că în perioada 1934-1936, când înregistra la casa de discuri Lifa, autorul a compus special pentru ea trei piese, din care una a fost „Sanie cu zurgălăi”, pe care a refuzat-o.

Mai mult, ea indica și nume care puteau confirma cele declarate: Tudor Mușatescu (alintat Tudorică în declarație) și Vasile Negru, amândoi foști directori ai casei de discuri Lifa. 

Multă vreme nu s-a știut nimic despre soarta procesului, în afară de câteva zvonuri. Dar muzicologul Viorel Cosma a făcut lumină în cartea sa, „București – Citadela seculară a lăutarilor români (1550-1950)”, publicată în 2009.

El a precizat că Stein a câștigat procesul împotriva lui Les Paul fără a se fi prezentat personal în fața instanței americane, din cauza restricțiilor de circulație impuse de regimul comunist din România, fapt confirmat parțial și de Octavian Ursulescu în cartea biografică Temistocle Popa (2011).

Dar plagiatele nu s-au oprit aici. În 1988, trupa belgiană Vaya Con Dios face un cover al lui „Johnny”, după varianta cântată de Edith Piaf.

Pe albumul produs de Ariola pe diverse suporturi erau transcriși autorii de pe discurile lui Édith Piaf: Les Paul și Francis Lemarque.

Abia în iulie 2001, la nouă ani de la decesul lui Stein, UCMR-ADA (Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor Români – Asociația Drepturilor de Autor) se sesizează din oficiu pentru a face dreptate, intentând un alt proces pentru plagiat.

Trupa Vaya Con Dios plătea drepturi de autor lui Les Paul și nu pentru urmașii lui Stein, adevăratul compozitor, mai precizează sursa citată.

Solista vocală a trupei belgiene, Dani Klein, la conferința de presă dinaintea concertului de la Festivalul Callatis 2006, a fost de-a dreptul iritată când jurnaliștii au amintit că „Sanie cu zurgălăi”, cea compusă de Stein ar fi originalul, iar „Johnny” doar copia.

În 2009, ea declara că ea a preluat melodia de la Edith Piaf și nu știa nimic despre artista româncă - Maria Lătărețu - care o lansase și-o făcuse celebră în țară. 

Citește și: Cine e artista româncă care, la 77 de ani, a filmat o reclamă în SUA. A rămas văduvă la 20 de ani

„Vrei să spui că melodiile seamănă? Nu, nu am știut acest lucru. Eu am preluat melodia „Johnny” de la Edith Piaf. Însă nu știu de unde a luat-o ea. Posibil să se fi inspirat de la această artistă româncă. Nu știam de această melodie, dar dacă se mai găsește pe piață aș vrea să cumpăr un album cu muzica ei și să văd despre ce este vorba. Vrei să-mi scrii, te rog, numele piesei pe o hârtiuță? Vreau neapărat să o caut”, declara Dani Klein pentru EVZ.

Tema „Sanie cu zurgălăi” a fost folosită și ca fundal muzical la proba la sol a gimnastei Teodora Ungureanu la Jocurile Olimpice de vară din Montréal, 1976, respectiv a Emiliei Eberle, care a dobândit la această probă medalia de aur la Campionatul Mondial de Gimnastică Artistică din Fort Worth (Texas), 1979.