"Dă mamă cu biciu-n mine" este una dintre cele mai cunoscute melodii lăutărești din România. Însă cea care a lansat-o este renumita Gabi Luncă.
Rămasă fără mamă la vârsta de trei ani, cu o mamă vitregă care o trata „ca pe Cenușăreasa”, cum scrie cântăreața în cartea autobiografică Povestea vieții noastre, și crescută în cele din urmă de una dintre bunici, Gabi Luncă își vărsa amarul și își cicatriza un aspect important din viața personală pe primul disc înregistrat după revoluție.
„Fata merge la măicuță, ce-a crescut-o de micuță / Sărutându-i lacrima, zice: «Tu ești mama mea / Viața nu e o poveste / Mamă e cine te crește»”, cânta în 1991 pe „Două mame pentru o fată”.
Cine a lansat "Dă mamă cu biciu-n mine"
Gabi Luncă s-a născut în vreme de război, pe 16 octombrie 1938, în comuna Vărbilău, mai sus de Ploiești și foarte aproape de Vălenii de Munte. A început să cânte încă de la 13 ani, alături de tatăl ei, violonist în cadrul Orchestrei Armatei din Ploiești, iar după 1953 a devenit solista orchestrei de muzică populară a Clubului Muncitoresc din Băicoi, conform Scena9.
A mai colaborat cu Ansamblul Folcloric al Clubului 1 Mai din Ploieşti, dar şi cu Orchestra „Flacăra Prahovei” a Filarmonicii din Ploieşti, dirijată de violonistul George Botez, fiul cunoscutului interpret de tangouri, romanțe și melodii populare românești din perioada interbelică Titi Botez.
Citește și: Adevărul ascuns soțului de Sofia Vicoveanca pentru a-i face viața mai bună. Singură de 20 de ani
La vârsta de 19 ani, Gabi Luncă a primit o telegramă din partea casei de discuri Electrecord, unde era invitată să înregistreze primul ei album, cu doar patru piese, împreună cu doi dirijori de etnie romă.
Ionel Budișteanu era supranumit „lordul muzicii populare românești” și Nicu Stănescu fusese sfătuit de George Enescu să urmeze Conservatorul de Muzică din București, pe care l-a și absolvit cu premiul I, după cum i-a mărturisit muzicologului Viorel Cosma în cartea sa, "Lăutarii de ieri și de azi".
Acolo le-a cunoscut pe Maria Tănase, despre al cărei repertoriu spunea că „nu era pe placul” ei și că „înjura, ca bărbații, dirijorul, că nu-i plăcea cum iese”, dar și pe Maria Lătărețu, despre care a mărturisit că a învățat-o și a îndrumat-o foarte mult. Dintre acele prime cântece înregistrate în 1959 putem asculta „M-am jurat că nu mai beau”, „Bună seara, mândră bună” și „De cine mi-e mie dor”.
Citește și: FOTO Celebritatea o oprește pe Anca Țurcașiu să iubească la 3 ani după divorț. Bărbații sunt timizi
Marginalizată de "cultura oficială"
După primele discuri la Electrecord și un mariaj nereușit, la 26 de ani s-a mutat la București, unde s-a măritat din nou, de data asta cu acordeonistul Ion Onoriu, care avea să-i rămână partener de viață și carieră până când acesta s-a prăpădit în 1998.
Deși marginalizată de către „cultura oficială”, unde așa-zisa „muzică populară” (de fapt, muzică țărănească și, oricum, o bună parte din ea datoare vândută lăutăriei cu influențe greco-orientale) era „lege” când venea vorba despre ce apărea la televizor, cu excepția câtorva filmări ale ei pentru TVR și la spectacolele din țară, Gabi Luncă a rămas până astăzi una dintre vocile remarcabile ale muzicii lăutărești.
Despre mântuirea de la o mamă pe care n-a avut-o, artista cântă și pe al doilea disc din colaborarea cu taraful fraților Gore, lansat în 1967, unde apare una dintre interpretările ei celebre la „Dă, mamă, cu biciu-n mine”.
La vârsta de 32 de ani, Luncă o năștea pe a doua fată, Estera, după ce prima îi murise în ziua botezului.
Au urmat două decade roditoare: familia Gabrielei Luncă s-a îmbogățit cu alți trei membri, Rebeca, Sara și Emanuel, în 1980 are primul ei concert în străinătate, în Israel (au urmat și alte turnee, dintre care cel din Berlin în 1982 sau cel din New York în 1983).
Elena Ceaușescu a plâns pe "Dă mamă cu biciu-n mine"
În 1982 a fost invitată de Nicolae Ceaușescu să cânte pentru membrii guvernului aflați în vacanță la Comorova (a rămas celebră povestea Gabrielei Luncă despre Elena Ceaușescu, care ar fi plâns pe „Dă, mamă, cu biciu-n mine”). Din 1973 toate înregistrările de până la sfârșitul carierei sunt realizate alături de formația soțului Ion Onoriu, orchestră în care au apărut ulterior nume grele, precum clarinetistul Mieluță Bibescu, trompetistul Costel Vasilescu și țambalistul Toni Iordache. Înregistrările au însemnat, mai exact, două albume, lansate pe vinil și, în premieră pentru Luncă, pe casetă audio: Mă dusei și eu în condru(1977) și Măi neicuță din Pitești (1983).
Cercul matern se închide în discografia Gabrielei Luncă cu ultimele două discuri lansate după revoluția din 1989, Anii mei și tinerețea și Amar, amar și cu două cântece esențiale. Unul dintre ele e „Două mame pentru o fată”, despre legătura emoțională a unui copil rămas orfan la vârstă fragedă cu cealaltă mamă care l-a crescut, iar al doilea e „Oameni buni și dragă lume”.
Cu „vibratouri dulci” și timbrul „răgușit”, Gabi Luncă a fost o prezență aparte și o reală vedetă a petrecerilor private, unele dintre ele chiar ale unor membri importanți de partid. În 1993 s-a retras însă din activitate, iar de atunci a mai cântat doar la evenimente ale comunității penticostale, la a cărei confesiune s-a convertit.
A învins cancerul
în 2009, a fost diagnosticată cu cancer la sân. Ulterior, a reușit să se vindece, iar artista susținea că ar fi ajutat-o rugăciunea, în acest sens.
„Se poate scăpa foarte uşor de cancer în ziua de azi. Eu am mers la medic imediat ce am simţit că este ceva în neregulă cu mine. M-am operat, am făcut tratament, tot ce au spus medicii, şi am scăpat. Dumnezeu m-a scăpat. Vreau să le sfătuiesc pe toate femeile să meargă la un control, măcar o dată pe an”, mai spunea ea.
Răpusă de COVID
Gabi Luncă a încetat din viață, la 83 de ani, răpusă de COVID, pe 2 aprilie 2021, la Spitalul Județean Ilfov, unde era internată de două săptămâni.
Și interpretul de muzică lăutărească Nelu Ploieșteanu a murit infectat cu noul coronavirus cu o zi înainte. El era internat în stare gravă, la terapie intensivă, la Spitalul Floreasca, de la jumătatea lunii martie, unde era intubat.
