Cine a compus "La Chilia-n port", melodie făcută celebră de Ștefan Iordache. Trimis la reeducare

DE Andrei Vasilescu | Actualizat: 07.01.2024 - 12:57
Puiu Spiru la Luncavița Foto: adevarul.ro

"La Chilia-n port", cea mai cunoscută melodie pe care o cântă deținuții, a fost compusă de un lăutar care a fost trimis la reeducare pe șantierul de la barajul Bicaz.

SHARE

Autorul celebrei melodii „La Chilia-n port“ a fost trimis de comunişti la reeducare pe şantierul de la Bicaz.

Puțină lume știe că lăutarul care a compus "melodia deținuților" este Traian Spiru, cunoscut ca Puiu Spiru. El s-a născut la 1 ianuarie 1927, la Luncavița, Jud. Tulcea. 

Înaintaşii săi, de origine greacă, erau înstăriţi, lăsând moştenire, printre altele, o biserică şi o clopotniţă.

Cine a compus "La Chilia-n port", melodie făcută celebră de Ștefan Iordache

Fiind consideraţi chiaburi, părinţii lui Puiu Spiru au fost trimişi de comunişti în lagărele de muncă ale Canalului Dunăre-Marea Neagră.

Citește și: VIDEO Cine a lansat "Șaraiman" și "Anii mei și tinerețea". Era a doua "mamă" a lui Nicu Ceaușescu

După ce s-au întors, casele fiindu-le confiscate, au trăit în bordeie, unde au şi sfârşit.

Și Puiu Spiru a ajuns pe şantierul de reeducare de la Bicaz, acolo unde condițiile erau la fel ca într-un lagăr.

Citește și: Cine a cântat prima dată "Dă mamă cu biciu-n mine". Mama vitregă o trata ca pe Cenușăreasa. Răpusă de COVID

Puiu cânta de mic, iar părinții lui s-au îngrijit ca el să urmeze şcoli de profil, unde să înveţe să cânte, să picteze, numai că noul sistem i-a frânt aripile. Dat afară de la Conservator de comuniști, tânărul cu suflet de artist a fost nevoit, după „reeducare“, să se angajeze la Galaţi, la şantierul naval, unde desena panouri propagandistice. 

Care au fost versurile originale

În perioada în care se întorcea acasă, povesteşte Ştefan Ilie, primarul comunei Luncaviţa, el compunea cântece despre Luncaviţa şi despre Dobrogea, care aveau o rezonanţă veselă, însă când era departe de casă, la reeducare, cântecele sale erau triste. Aşa s-a născut, în anul 1951, celebra melodie printre deţinuţi care iniţial s-a numit „La Dobrogea“, iar ulterior „La Chilia-n port“. 

Citește și: Adevărul ascuns soțului de Sofia Vicoveanca pentru a-i face viața mai bună. Singură de 20 de ani

Versurile originale erau acestea: „Când privesc departe-n zare/ Mă cuprinde-un dor/ Când văd păsări călătoare/ Tare-aş vrea să zbor/ Să trec munţii spre câmpie/ Să trec Dunărea/ Să văd balta argintie/ Ah, la Dobrogea! / Iese trenul pe sub munte/ ca un şarpe lung/ Taie râuri, muşcă punte/ Telegrafii fug. Uite Dunărea în zare, uite salcia/ I-auzi şuier de vapoare/ Ah, la Dobrogea“.

În varianta cântecului „La Chilia-n port“ pe care o ştim noi astăzi, a mai rămas doar melodia şi o parte din versuri. 

Melodia a prins foarte bine printre deţinuţii din puşcării. S-a transmis pe cale orală şi modificată în funcţie de locul unde era cântată.

„Deşi cântecul a devenit celebru după Revoluţie, noi, cei din Luncaviţa, ştiam cântecul lui Puiu, care avea un mesaj foarte simplu: el îşi imagina că pleacă de la Bicaz şi vine spre Dobrogea, drept dovadă şi titlul iniţial pe care îl avea melodia, «La Dobrogea». Dar ea a devenit cunoscută datorită lui Ştefan Iordache care a jucat în «Cel mai iubit dintre pământeni», şi nu datorită lui Nelu Ploieşteanu şi Ionel Tudorache“, spunea primarul din Luncaviţa. 

Puiu Spiru a murit singur, într-o garsonieră

În 2005 a fost declarat cetăţean de onoare, la cea de-a cincea ediţie a Sărbătorii teilor din Luncavița, festival reluat după Revoluţie, adunarea fiind interzisă în anii ’80.

La 23 august 2010, Puiu Spiru a murit în urma unei comoţii cerebrale. Locuia la Galaţi, singur, într-o garsonieră. „Mi-aş fi dorit de atunci să-l înmormântez aici, la Luncaviţa, dar mama mea era în comă şi nu m-am putut ocupa. Mi-am zis de atunci că după şapte ani, când legea va permite, îl vom deshuma şi îl aducem unde şi-a dorit el. «Să mă îngroape în pădurea mea sub bătrânii tei/ Unde-am căutat cândva floarea dragostei» “, recită primarul din memorie vestitele versuri ale artistului.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te