Cum petrecea clanul Ceaușescu în stil capitalist de Crăciun? Cuplul dictatorial, ce a „domnit” în România comunistă vreme de aproape un sfert de secol, nu ezita să aibă brad de Crăciun și bucate multe pe masă, chiar dacă populația se zbătea în frig și lipsuri și se bucura dacă găsea vreo crenguță de molid cu care să-și decoreze locuința.
Cum petrecea clanul Ceaușescu în stil capitalist de Crăciun? Cine era cel mai religios din familie?
Imediat după ce au luat puterea totală în țară, după abdicarea regelui Mihai, la 30 decembrie 1947, regimul comunist a încercat să „extermine” spiritul religios și sărbătorile legate de religie și tradiție din mentalul popular.
Treptat, ei au încercat să elimine zilele de sărbătoare, precum Crăciunul și Paștele, din calendar și să mute atenția spre alte semnificații.
Astfel, încă din 1948, sărbătorile pascale au fost tot mai umbrite de aniversarea de la 1 mai, ziua Muncii, iar Crăciunul spre Anul Nou şi spre „aniversarea” proclamării Republicii, la 30 decembrie, conform lapunkt.ro.
De altfel, în 1952 s-a decis ca ziua de Crăciun să nu mai fie acceptată ca sărbătoare legală, deși rămânea „zi de repaos”, în schimb 26 decembrie devenea zi lucrătoare.
În ședința Biroului Politic al PMR, șeful de atunci al regimului, Gheorghe Gheorghiu-Dej, spunea că trebuie să mobilizăm organizaţiile de partid, oamenii muncii, să arătăm că este în interesul lor să lucreze a doua zi de Crăciun”.
Citește și: Sondaj îngrijorător. Peste 46% dintre români cred că se trăia mai bine pe vremea lui Ceaușescu
Oficial, lucrurile au rămas așa și în timpul lui Nicolae Ceaușescu, dar românii tot sărbătoreau Crăciunul și Nașterea Domnului, împodobeau cu ce puteau un brad și-l așteptau pe Moș Crăciun, chiar dacă el fusese rebotezat „Moș Gerilă”, iar „bradul de Crăciun” ajunsese „pom de iarnă”.
Sigur, familia Ceaușescu nu trebuia să respecte vreo regulă, într-o perioadă în care, pentru ceilalți români, era periculos să se știe că sărbătoreai Crăciunul ori împodobeai bradul.
Nicolae Ceaușescu era ateu, dar, vrând-nevrând, a trebuit să aibă de-a face cu religia, măcar la înmormântările părinților săi, care au fost duși la groapă cu sobor de preoți, conform dorințelor acestora.
De fapt, Andruţă Ceauşescu, tatăl dictatorului, a fost consilier parohial la Scorniceşti până la moartea sa (1969).
Așa arăta bradul de Crăciun al familiei Ceaușescu din iarna anului 1988 - Foto: Fototeca online a comunismului românesc
Dar nici Crăciunul nu era evitat de cuplul Ceaușescu. Cu această ocazie, familia Ceaușescu se aduna la masă. Mai mult, fiica celor doi, Zoia, era foarte religioasă, chiar la modul la care ținea toate posturile creștine.
În plus, era împodobit un brad uriaș, sigur, tot pe post de „pom de iarnă”.
Citește și: VIDEO Cine e cântăreața care l-a făcut pe Ceaușescu să spună Tatăl nostru în genunchi. Era rapidistă
„De Crăciun, în bucătărie se preparau sarmale, friptură, cozonac. Cei doi nu mâncau exotic, deşi unii tind să creadă asta. Erau, în sufletele lor, nişte ţărani. În frigider aveau de toate, dar tot bucatele româneşti preferau”, spunea arhitectul Camil Roguski, conform alba24.ro.
Ca desert, Ceauşescu prefera cozonacii făcuţi de administratora de la Vila Lac 1, Suzana Andreiaş.
„La reşedinţa de la Vila Lac 1 era petrecere mare. Aduceam acolo vreo 300 de brazi şi câteva maşini cu cetină, ca să miroasă a sărbătoare”, mai preciza cel supranumit „arhitectul lui Ceaușescu”.
