duminică 11 octombrie
EUR 5.3414 USD 4.7612
Abonează-te
Newsweek România

Cât de tare trebuie să fie țuica? Cu câte grede iese din cazanul în care se face, după numărul de distilări?

Data publicării: 11.10.2026 • 16:45
Bărbași cu cazan de țuică - Foto timesnewroman.ro (cu rol ilustrativ)
Bărbași cu cazan de țuică - Foto timesnewroman.ro (cu rol ilustrativ)
Cazan de țuică
Cazan de țuică

Cât de tare trebuie să fie țuica pe care o faci în cazan, în funcție de etapele fabricării ei? Dacă încă nu știi aceste amănunte, e bine să afli detalii și să te folosești, ulterior, pentru diluarea țuicii, de un calculator și tabel de diluare, pe care le vei găsi mai jos.

Legislația românească definește țuica drept băutura obținută exclusiv din fermentarea prunelor, cu o tărie de comercializare de minimum 24% vol, iar pălinca (indicație geografică protejată pentru Transilvania) trebuie să aibă minimum 40% vol.

În practică, țuica de vânzare are 28-40%, iar pălinca și horinca tradiționale pornesc de la 40% și urcă adesea spre 50, chiar și 60%.

Țuica se face doar din prune

Pentru producția casnică destinată consumului propriu nu există o tărie impusă, dar există o regulă de bun simț: sub 40% băutura își pierde caracterul, peste 55% devine greu de băut fără diluare.

Țuica de prune - de fapt, țuica se obține DOAR din prune - făcută acasă are de obicei 45-50% vol, iar cea din comerț 28-40%.

Pălinca de prune pornește de la 40% vol, minimul legal pentru denumire, și ajunge frecvent la 50-52%.

Citește și: Unde s-a inventat pălinca? Cât de românească este? Pot ungurii să o revendice?

Legal, țuica se face numai din prune, deci „țuică de prune” e un pleonasm, merele sau perele dau rachiu, iar tăria lui se aduce la același 40-50%.

Dar nu fructul decide câte grade are țuica. Prunele îți dau mai mulți litri decât merele, dar gradele le stabilește distilarea și câtă apă pui la final: din aceeași șarjă poți scoate țuică de 40% sau de 55%. 

Câte grade ies din cazanul de țuică:

  • Prima distilare (borhot) - 25-35% - „vinars slab”, tulbure, se redistilează;
  • A doua distilare, mijlocul - 55-70% - inima distilatului, partea valoroasă;
  • A doua distilare, media finală - 50-65% - după amestecarea fracțiunilor;
  • Fruntea (primii mililitri) - 75-85% - conține metanol, se aruncă;
  • Coada - sub 40% - gust slab, se redistilează sau se aruncă.
Cazan de țuică
Cazan de țuică - Foto: hornbach.ro (rol ilustrativ)

După cum se observă, „fruntea” este cea mai tare din tot procesul de fabricare a țuicii, partea cea mai valoroasă rezultând după a doua distilare, dar care are inițial o tărie mai mare decât a țuicii pe care o vom bea după ce o vom mai dilua cu apă, în funcție de preferințe.

Totuși, cifrele exacte ale tăriei rezultate nu le putem afla decât cu un alcoolmetru, datele de mai sus fiind orientative.

Citește și: Care este originea sarmalelor ? Cât sunt de românești? Ce țări își asumă inventarea lor?

Diluarea țuicii nu seamănă cu diluarea alcoolului de farmacie. La farmacie știi exact de la ce pornești, scrie pe sticlă.

La cazan pornești de la o tărie pe care trebuie s-o măsori, gustul depinde de apa folosită, iar greșeala nu se repară: apa adăugată nu mai iese niciodată.

Formula e aceeași ca la orice diluare. Pentru fiecare litru de țuică ea este: 
    Apă (ml) = 1000 × (tăria actuală - tăria dorită) / tăria dorită

De exemplu, la o țuică de 60% pe care o vrei la 45%, asta înseamnă 1000 × 15 / 45, adică 333 ml de apă la fiecare litru.

Calculatorul de diluare te poate ajuta să faci socoteala pentru orice volum, iar tabelul de diluare are combinațiile frecvente gata calculate.

Mai multe articole din secțiunea Timp liber
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Newsweek România Abonamente

Digital

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Fără reclame
Abonează-te
Newsweek România
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te
Newsweek România
Newsweek România Ultima oră
Newsweek România
Ultima oră