Care este originea cuvântului norod? Probabil că cea mai cunoscută formulare ce conține cuvântul „norod” este cea a lui Tudor Vladimirescu, liderul revoluției de la 1821 din Țara Românească.
De la el ne-a rămas celebra expesie: „Patria este (se cheamă) norodul, nu tagma jefuitorilor!”, Tudor din Vladimiri folosind „norod” de mai multe ori în cadrul Proclamațiilor și cuvântărilor sale făcute în fața armatei de panduri, dar și a boierilor.
Care este originea cuvântului norod? Ce semnificație are nerod? Este corectă forma nărod?
Deși, astăzi, acest termen aproape că nu se mai folosește, intrând deja în categoria celor „învechite” sensul său este cunoscut, încă, de mulți români, fiind fix ceea ce ne spune și Dex-ul, inclusiv în varianta dexonline.ro.
Norod, la plural noroade = Popor, națiune, neam; grup de oameni care face parte dintr-un anumit popor, dintr-o anumită națiune. (Învechit și popular) Totalitatea credincioșilor care aparțin unui cult creștin, unei eparhii etc. 2. Număr mare, mulțime, masă de oameni. 3. Grosul populației; în special țărănimea.
Originea cuvântului din limba română se regăsește în „narodŭ” din slavonă, care înseamnă același lucru.
Citește și: De unde vine numele de daci al strămoșilor poporului român? În ce limbă cuvântul însemna „lup”?
Interesant este faptul că o formă veche a lui „norod” este chiar cea de „nărod”, cu care suntem obișnuiți din cu totul altă parte și un alt sens.
În plus, ambele variante mai aveau întelesul folosit cu sute de ani în urmă de „a naște”, sens care s-a pierdut de-a lungul timpului, ca și varianta „nărod” ca sinonim pentru „norod”.
Dar dacă tot am ajuns la formularea „nărod”, mulți români, mai ales cei trecuți de o anumită vârstă, știu prea bine că înțelesul acestuia este de „tăntălău”, „neghiob”, „netot”, „nătărău”, „om cu mintea mărginită”, „care pricepe greu un lucru” ori de-a dreptul „prost”, după cum arată aceeași sursă.
Deși formularea cu „ă” este destul de des folosită ca regionalism, mai ales în anumite zone ale țării, înspecial în Oltenia, nu este și forma corectă a cuvântului, conform dicționarelor.
Citește și: Ce este miedul, băutura preferată a dacilor? Cum se prepară „licoarea zeilor”?
Astfel, normele gramaticale spun că „nerod” este cuvântul corect în acest caz și nu „nărod”, chiar dacă înseamnă același lucru.
Adjectivul nu se folosește doar pentru oameni, ci și pentru substantive comune, de exemplu putem avea „o spaimă neroadă” ori citi „o pagină neroadă”, cum spunea Eminescu.
Citește și: Ce însemna „Io” din titulatura domnitorilor Țărilor Române? Care voievod a folosit-o primul?
Cât privește etimologia, originea cuvântului ea se regăsește tot în slavonă, mai precis în cuvântul bulgăresc „neroda”.
Prin urmare, norod și nerod (cu forma regională de nărod) sunt, de fapt, paronime, altfel spus, cuvinte asemănătoare din punctul de vedere al formei, dar deosebite ca sens, dar și ca origine.
