Cântăreața uitată. Ilinca Cerbacev, cea mai frumoasă femeie din București. Are 95 de ani și trăiește în SUA

Ilinca Cerbacev, una dintre vocile de referință ale muzicii ușoare românești din anii 50-60, s-a născut la 11 martie 1931, în București, purtând numele Elena Stcherbatchew. 

Tatăl său, Nikita, era general țarist și diplomat, fiind unicul membru al unei familii ruse aristocratice care a reușit să scape de furia Revoluției bolșevice din 1917, refugiindu-se în România. 

Pe linie mamei sale, Ana, Ilinca Cerbacev era urmașa poetului pașoptist Dimitrie Bolintineanu, autor, printre altele, al popularei poezii „Muma lui Ștefan cel Mare”.

Ilinca Cerbacev a fost căsătorită cu actorul Ovid Teodorescu

Ilinca Cerbacev a primit o educație aleasă într-o familie în care cititul și arta se aflau la loc de cinste. Dar întâiul ei talent s-a manifestat în sport, încă din adolescență.

În anii ’50 și ’60, tânăra Ilinca devenise una dintre cele mai talentate schioare din România, chiar dacă în parael își începea și ascensiunea muzicală.

Sinaia, orașul-stațiune ascuns între munți, a devenit locul în care și-a construit o reputație respectată de lumea sportului. A câștigat competiții, a obținut titluri, iar numele ei apărea adesea în presa sportivă a vremii.

Citește și: Cântăreața uitată. Simona Cassian, diva absolută a anilor 50. A murit în brațele soțului, George Grigoriu

Pe lângă performanțele sportive, Ilinca era remarcată peste tot pentru eleganța și frumusețea ei aparte. Presa o numea „cea mai frumoasă femeie din București”.

Trăsăturile fine, privirea intensă și aerul aristocratic o făceau să pară desprinsă din filmele Hollywoodului interbelic. 

Vocea sa cu un timbru original și maniera de interpretare atipică au adus-o în atenția compozitorilor importanți ai  muzicii ușoare românești, care i-au oferit partituri importante, pe care și artista le-a transformat în adevărate șlagăre.

Printre ele; „Cântec simplu” de Elly Roman, „N-am știut să te păstrez” de Noru Demetriad (ambele distinse cu premii la Mamaia), „Mamaia au revoir” și „Tu ești omul potrivit pentru mine”, tot ale lui Demetriad, „Prima chemare” și „Marea cântă” de Paul Urmuzescu ori „Luna shake” și „Copăcel, copăcel” de Vasile Veselovschi

La începutul anilor ’60, Ilinca Cerbacev alege definitiv scena în locul competițiilor sportive. 

Debutul său muzical are loc în trupa Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, loc emblematic pentru divertismentul românesc. 

Participarea ei constantă la Festivalul de muzică ușoară de la Mamaia, între 1965 și 1975, a consolidat statutul Ilincăi Cerbacev ca vedetă a muzicii ușoare. La fiecare ediție, publicul o primea cu aplauze, iar criticii îi lăudau interpretarea.

Citește și: Cea mai frumoasă soprană din lume este româncă. Are 35 de ani și iubește un stomatolog

Participă la concerte susținute de orchestre prestigioase, precum Electrecord, dirijată de Al. Imre, și orchestra condusă de Horia Moculescu

A realizat turnee în Rusia, Franța și Germania cși a împărțit scena cu artiști precum Margareta Pâslaru, Aurelian Andreescu sau Cristian Popescu.

Pe lângă activitatea muzicală, Ilinca Cerbacev a avut apariții în producții cinematografice românești, fiind creditată, între altele, în filmul „Omul din umbră la soare” (1965).

De asemenea, vocea ei apare și pe coloanele sonore ale unor filme de epocă, precum Dragoste la zero grade

În plus , alături de soțul ei, actorul și cântărețul Ovid Teodorescu, Ilinca a continuat să evolueze artistic și să își diversifice repertoriul.Cei doi susțineau recitauri și în diverse localuri de noapte din Capitală.

La începutul anilor 1970, Ilinca locuia și susținea spectacole la Paris, cu condiția să cedeze o mare parte din veniturile sale guvernului român.

Despărțită între timp de primul ei soț, aici l-a cunoscut pe George de Hueck, un canadian care conducea o firmă internațională de consultanță în Mobile, SUA. 

Deși avea un contract cinematografic la Paris, Ilinca a acceptat cererea în căsătorie a lui George și s-a pregătit să se mute la casa lui din Alabama în 1973. 

„Era ca și cum aș fi fost într-un vis. Chiar și acum, îmi vine pielea de găină. Pentru mine, Mobile este ca acasă”, spunea artista în 2016 pentru publicația mobilebaymag.com. 

Cu toate acestea, nu totul a fost perfect în legătură cu această mutare. „A fost foarte, foarte greu să renunț la cariera mea”, recunoștea Ilinca.

Citește și: Românca uitată care a schimbat lumea. Dansatoare, prietenă cu Brâncuși, a adus yoga în Europa

Cânta tot mai rar, când avea ocazia, o dată pentru un spectacol la Universitatea din Alabama de Sud și o dată la GreekFest. 

Cu timpul, aparițiile Ilinței s-au limitat la intimitatea casei sale, unde cânta la chitară, instrument la care a învățat să cânte singură.

Când soțul, George, a început să aibă probleme de sănătate, Ilinca s-a înscris la cursurile de asistentă medicală autorizată (LPN) și s-a angajat la Mobile Infirmary pentru a întreține familia. 

După ce George a decedat în 1991, Ilinca a continuat să lucreze la Mobile Infirmary încă patru ani, înainte de a se pensiona. 

Și chiar dacă a fost uitată în țară de generațiile actuale, Ilinca Cerbacev de altădată a devenit Ilinca de Hueck, rămânând bijuteria românească a orașului american Mobile.