Actrița ce a făcut din Iordache un „derbedeu”. Adrian Pintea, în patima alcoolului după despărțire

DE Alex Darvari | Actualizat: 01.07.2023 - 11:42
Irina Petrescu - Foto: Arhiva
Irina Petrescu FOTO: Arhiva

Irina Petrescu s-a născut la Bucureşti, pe 19 iunie 1941, dar deţinea proprietăţi însemnate în Argeş, de unde erau bunicii săi, care aveau în satul Rădeşti o casă musceleană cu etaj şi cu cerdac. “Aceea este casa copilăriei mele fericite”, spunea Irina Petrescu într-un interviu.

SHARE

Talentată, elegantă şi misterioasă, Irina Petrescu a marcat cinematografia românească şi a atras atenţia regizorilor din străinătate. “Nu este o legendă. Irina Petrescu a fost la Hollywood şi i s-a propus să rămână acolo. Din motive personale a preferat însă să se întoarcă în ţară. Era născută să facă film şi a fost ‘modelată’ de cei mai importanţi regizori români: Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Ion Popescu Gopo sau Gheorghe Vitanidis”, arăta criticul de film Irina Margareta Nistor într-un interviu, la o zi după decesul actriţei, la 19 martie 2013.

Irina Petrescu ar fi refuzat Hollywood-ul pentru o poveste de dragoste

"Din motive personale, a preferat, însă, să se întoarcă în ţară. Era născută să facă film şi a fost modelată de cei mai importanţi regizori români: Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Ion Popescu Gopo sau Gheorghe Vitanidis", spunea Irina Margareta Nistor.

Citește și: Cotescu: Ultimul spectacol, mai presus de viață. Ce vină are publicul că mi-e rău. A murit în 3 zile

Iar marea actriţă chiar recunoscuse, la un moment dat, că fugise de la Hollywood pentru că era îndrăgostită nebuneşte.

Iordache îi fusese coleg la clasă la IATC. "Am primit o scrisoare, la început nici nu ştiam de la cine e. Îmi scria că îi e dor de mine şi că vrea să mă vadă. Faptul că cineva se îndrăgostise de mine, o actriţă cunoscută, cum devenise Irina Petrescu, m-a copleşit. Am iubit-o şi eu, atunci, pentru iubirea ei. Dar, ca într-o telenovelă caraghioasă, părinţii ei nu m-au vrut. Cu tatăl ei am avut câteva discuţii. Mi-a spus în faţă: «Cum îţi îmaginezi că eu, un doctor, o să-mi las fiica să se mărite cu un copil de croitor, cu un derbedeu?»", a povestit Iordache în volumul "Regele Scamator Ştefan Iordache", al Ludmilei Patlanjoglu.

După despărțire, nu și-a mai revenit

O altă mare a iubire a Irinei Petrescu a fost Adrian Pintea - cu el chiar a înfiripat o relaţie în ciuda diferenţei de vârstă dintre ei. El era cu 13 ani mai mic decât ea. După despărţirea de el, Irina Petrescu a rămas cu inima frântă, iar apropiaţii spun că nu şi-a mai revenit, înstrăinându-se de lume şi lăsând dezamăgirea să-i macine sufletul. Iar asta pentru că pierderea relaţiei a fost în condiţii cât se poate de dureroase.

Irina Petrescu şi Adrian Pintea se cunoscuseră când el era încă student, prin 1978 - pe atunci el avea 23 de ani, iar ea, 36. După doi ani de relaţie, ea a primit un crunt diagnostic: cancer la sân. A luptat cu boala şi şi-a extirpat un sân, dar lovitura i-a afectat profund şi relaţia: Adrian Pintea a dus extrem de greu lovitura. A avut o cădere, gândul că o putea pierde pe Irina nu-i dădea pace. Apoi a început să-şi găsească evadarea într-o viaţă dezordonată, care, în cele din urmă, a dus şi la destrămarea relaţiei, amintește okmagazine.ro

Citește și: Adrian Pintea a învățat iubirea de la o actriță cu 13 ani mai în vârstă. „A fost drama vieții mele”

Irina Petrecu a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L. Caragiale” (1963). A debutat la Bulandra cu piesa “Noaptea e un sfetnic bun” (1964), de Alexandru Mirodan, arată un portret făcut de radioromaniacultural.ro. 

Filme și piese în care a apărut

Activitatea teatrală a fost dublată de o bogată filmografie: “Valurile Dunării” (1959), “Nu vreau să mă însor” (1960), “Poveste sentimentală” (1961), “Paşi spre lună” (1963), “Străinul” (1964), “De-aş fi … Harap-Alb”, “Duminică la ora şase” (1965), “Dimineţile unui băiat cuminte” (1966), “Şeful sectorului suflete” (1967), “Răutăciosul adolescent” (1969), “Facerea lumii” (1971), “Şapte zile” (1973), “Stejar-extremă urgenţă” (1974), “Dincolo de pod”, “Prin cenuşa imperiului”, “Concert din muzică de Bach” (1975), “Trei zile şi trei nopţi” (1976), “Acţiunea autobuzul” (1977), “Castelul din Carpaţi” (1981), “Imposibila iubire”, “Singur de cart” (1983), ” Încrederea”, “Al patrulea gard de lângă debarcader”, “O lumină la etajul zece” (1984), “Cântec în zori” (1988), “Cei care plătesc cu viaţa” (1991), “Hotel de lux” (1992), “Domnişoara Cristina” (1996). A făcut parte din distribuţia filmului documentar “Despre Iulian Mihu aşa cum a fost; Despre Noi, aşa cum suntem”, în regia lui Laurenţiu Damian (2009).

 

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te