Ștefan Bănică Senior avea să se stingă din viață în urmă cu exact 28 de ani.
Ștefan Bănică senior - Foto: Facebook / Studiourile Buftea
S-a născut într-o casă de oameni modești, dar a dovedit înclinaţii artistice încă de copil. Familia sa s-a mutat la Bucureşti unde a cântat în Corul de copii Radio şi a participat, tot la radio, la emisiuni dedicate copiilor. A absolvit Liceul ''Dimitrie Cantemir'' din Bucureşti, apoi, în anul 1955, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L.Caragiale'' din Bucureşti, la clasa profesorului Alexandru Finţi.
Citește și: Tragediile actorului din „Sandokan”. Două căsnicii eșuate, fiul său se sinucide. Pierde toți banii
Talentul său actoricesc a fost remarcat de Radu Beligan, care i-a deschis drumul spre scena Teatrului Giulești și apoi la Teatrul Bulandra. Avea să joace în aproape 30 de filme, iar vocea i-a apărut pe 8 discuri apărute la Electrecord.
În teatrul de revistă, Bănică Senior a alcătuit un cuplu memorabil cu Stela Popescu, înainte ca actrița să joace alături de Alexandru Arșinel.
Citește și: De ce Vișan și Florin Piersic nu sunt prieteni și nu joacă împreună. Pentru cine au făcut o excepție
”Sunt un om care n-ar supăra pe nimeni niciodată şi care înţelege să dăruiască tuturor oamenilor un surâs, o glumă, o butadă. În tinereţe am fost un vagabond, mai bine zis un hoinar. Am iubit oamenii, vinul, fetele frumoase şi la fel de nătângi ca mine şi voi rămâne în acest lanţ vrăjit toată viaţa”, spunea în trecut Ștefan Bănică Senior.
O viață boemă și agitată
Ștefan Bănică a fost însurat de două ori și a avut doi copii. Din păcate, unul dintre ei a murit. Întâi, s-a căsătorit cu jurnalista Sandra Vlad-Liteanu, care lucra la Agerpres.
Pe data de 18 octombrie 1967 femeia l-a adus pe lume pe Ștefan Bănică Junior, un artist atât de cunosc și apreciat în zilele noastre. Cei doi au avut o relație specială chiar dacă Ștefan Bănică senior va divorța destul de repede.
Ștefan Bănică Junior a fost crescut de mama sa, dar și de bunici. Bănică senior s-a recăsătorit, devenind din nou părinte, cea de-a doua soție dând naștere tot unui băiat, pe Alexandru Bănică.
„Tata era un tip care iubea viața și asta se simțea cel mai tare la el. Era un bonviveur, dar știa să-și ascundă necazurile, atunci când apăreau. De multe ori, viața lui n-a fost tocmai roz”, a declarat fiul său.
Ștefan Bănică avea să cunoască cea mai mare durere a unui părinte atunci când fiul său va muri în anul 2000 din cauza unui accident rutier. În doar câţiva ani, familia lui a fost decimată”, după ce a doua lui soție, fratele, dar și un fiu, au decedat.
I s-a oprit inima
„În ’83 jucam în două teatre: Bulandra şi GiuIeşti, duceam în spinare 12 spectacole pe săptămână… şi ce spectacole, cu tone de text! Pe 18 ianuarie, jucam „Escu”, în sală erau 3-4 grade, publicul cu paltoane şi căciuli pe cap. Nu m-a durut, atât, am transpirat şi mi s-a făcut rău.
Am ajuns la doctorul Pompiliu Popescu. Zice: „Ce-ai făcut, Fane?” Ce-am făcut? „Ai făcut un infarct!“ În ’90 terminasem filmul lui Pintilie „De ce bat clopotele Mitică?“ Pe 7 iunie, vine o mașină să mă ducă la post-sincron în Buftea, atunci l-am făcut pe-al doilea… În august ’91, eram la Covasna, mă sună fiu-meu Alexandru: „Tată, nu vor să mă lase să dau treapta la „Tonitza”. Am făcut de trei ori drumul ca să-l conving pe un inspector să-l lase, atunci l-am făcut pe-al treilea…”
„Problemele lui de sănătate au fost tributul pe care l-a plătit pentru eforturile pe care le făcea, pentru credinţa pe care a avut-o în profesie. Tata era un tip care iubea viața și asta se simțea cel mai tare la el. Era un bonviveur, dar știa să-și ascundă necazurile, atunci când apăreau. De multe ori, viața lui n-a fost tocmai roz.”, a declarat în urmă cu ceva timp Ștefan Bănică Jr. într-un interviu acordat pentru Formula AS.
Marele actor a murit la doar 61 de ani, la data de 27 mai 1995, la o vârstă la care ar mai fi avut multe de oferit cinetografiei și teatrului românesc.
Fiu de lăutar
Dragostea pentru muzică s-a transmis în familie, din generație în generație. Tatăl său a fost celebrul lăutar Drăgan Costandache Bănică, iar talentul moștenit de la tată s-a transmis și fiului său, Ștefan Bănică Junior.
Mereu vesel, molipsitor și veșnic boem, viața sa a fost presărată cu numeroase drame și suferințe.
Citește și: Actorul care nu putea dormi fără să facă amor: „Nevasta mă trimitea la altele să mai scape de mine”
O iubire neîmpărtășită a fost cea pe care i-a purtat-o Cristina Stamate. “Unul dintre primele suspine de amor, cred că mă îndrăgostisem într-un fel de Ștefan Bănică Senior și cred că odată i-am trimis o carte poștală. Viața a făcut să ne întâlnim și să jucăm în aceleași spectacole și i-am marturisit lui Stefan.
De atunci, de câte ori ne vedeam în spectacole, venea lângă mine și îmi șoptea la ureche: ”Vaporul e afară. Când terminăm, te iau și fugim în lume””, mărturisea Cristina Stamate. Cristina s-a măritat la vârsta de 20 de ani și a fost căsătorită cu actorul Dan Ivănescu, mai mare ca ea cu șapte ani, timp de 11 ani.
Un actor de excepție
Pe scena Teatrului Bulandra a evoluat alături de mari nume ale scenei româneşti, realizând creaţii actoriceşti de excepţie în "D'ale carnavalului" (Iordache), "O scrisoare pierdută" (Ghiţă Pristanda), "Revizorul", "Furtuna", "Victimele datoriei". Roluri memorabile a făcut, de asemenea, şi pe scena Teatrului de Revistă. Ştefan Bănică a jucat, de asemenea, în piese pentru Teatrul Naţional Radiofonic, între acestea numărându-se ''Anecdota provincială'', ''Bărbierul din Sevilla'', ''Districtul celălalt'',
''Visul unei nopţi de iarnă'' etc. În cinematografie şi-a făcut debutul în 1965, fiind distribuit în filmul ''Dincolo de barieră" (regia Francisc Munteanu). A mai jucat în filmele: ''Golgota'' (regia Mircea Drăgan, 1966), ''Tunelul'' (regia Francisc Munteanu, 1966), ''Împuşcături pe portativ'' (regia Cezar Grigoriu, 1967), ''Zile de vară'' (regia Ion Niţă, 1967), ''Vin cicliştii'' (regia Aurel Miheleş, 1968), ''Brigada Diverse intră în acţiune'' (regia Mircea Drăgan, 1970), ''Cântecele mării'' (regia Francisc Munteanu, 1971),
''Brigada Diverse în alertă!'' (regia Mircea Drăgan, 1971), ''Proprietarii'' (regia Şerban Creangă, 1973), ''Păcală'' (regia Geo Saizescu, 1974), ''Fair Play'' (regia Alexandru Danciu Satmari, 1977), ''Septembrie'' (regia Timotei Ursu, 1977), ''Cianura şi picătura de ploaie'' (regia Manole Marcus, 1978), ''Singur printre prieteni'' (regia Cornel Todea, 1979), ''Nea Mărin miliardar'' (regia Sergiu Nicolaescu, 1979), ''De ce trag clopotele, Mitică?'' (regia Lucian Pintilie, 1982), ''Harababura'' (regia Geo Saizescu, 1990), ''Cel mai iubit dintre pământeni'' (regia Şerban Marinescu, 1993), potrivit volumului ''1234 cineaşti români'' (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996).
Cu o voce, un şarm şi un stil inconfundabil de interpretare, Ştefan Bănică s-a remarcat şi ca un cântăreţ talentat, piesele interpretate de el rămânând celebre. Amintim dintre acestea: ''Îmi acordaţi un dans'', ''Cum am ajuns să te iubesc'', ''Gioconda se mărită'', ''Cine umblă prin vecini'', ''Astă seară mă fac praf'', ''Of, inimioară'', ''Altă dată'', ''Ştiu de mult'', ''Spune-mi mie Bucureşti'' ş.a. De asemenea, ani la rând a format împreună cu actriţa Stela Popescu un cuplu artistic extrem de îndrăgit în spectacole de revistă şi în spectacole de divertisment la televiziune.
