Ion Basgan, românul ce a revoluționat forajul petrolier. SUA folosește invenția în Alaska, pentru prospecțiuni

Iob Basgan se înscrie în rândul românilor de geniu peste numele cărora s-a așternut o nemeritată uitare.

A revoluționat forajul petrolier, inventând forajul sonic, ce se folosește chiar și astăzi, după mai bine de 90 de ani, dar a avut și alte brevete referitoare la pătrundere cât mai adânc în scoarța Pământului.

Ar fi putut fi milionar, ba chiar miliardar în dolari, dar a preferat să își ducă viața în țara natală, unde a murit în 1980.

Ion Basgan, inventatorul forajului sonic din domeniul petrolier

Ion Basgan s-a născut în  Focșani, la 24 iunie 1902 și a urmat cursurile primare la Școală nr. 2 din Focșani, care astăzi îi poartă numele.

Ulterior, a fost elev bursier la Liceul Internat din Iași. Aici a fost remarcat de iluștrii profesori că Teodor Bădărău, Gheorghe Lascăr și Ion Roianu. 

După absolvirea liceului, a candidat la o bursă de studii scoasă la concurs de Societatea Petrolieră „Steaua Română”.

A câștigat și, astfel, a avut posibilitatea să studieze la Școală Superioară de Mine și Metalurgie, de la Leoben (Austria).

Citește și: Românul Anastase Dragomir, „îngerul păzitor” al piloților de avioane cu reacție. Invenția ce le salvează viața

După terminarea studiilor și obținerea titlului de inginer-minier (în 1924), a efectuat un stagiu de practică la exploatările de petrol de la Pechelbronn, din Alsacia (Franța). 

După o perioada de observații, măsurători și studii, Ion St. Basgan a revoluționat, în 1932, tehnica forajului, prin trecerea de la forajul rotativ la cel rotativ percutant, prin punerea în regim vibratoriu a șapei de foraj, metodă care se folosește și în prezent.

În perioada 1932 – 1934 și-a publicat rezultatele cercetărilor sale și a susținut doctoratul la Leoben – Austria, înregistrând, totodată, cele dintâi brevete de invenție. 

Primul, intitulat „Metodă pentru îmbunătățirea randamentului și perfecționarea forajului rotativ prin rotații percutante și prin amortizarea presiunilor hidromecanice”, i-a fost acordat în România, pe o perioada de 15 ani, prin Decretul Regal nr. 1579, din 01 iunie 1934.

Al doilea s-a intitulat „Aparat rotativ pentru forare puțuri”, depus cu o cerere la Biroul pentru brevete al Statelor Unite ale Americii la 13 august 1934 și avea să revoluționeze forajul petrolier.

Citește și: Un român uitat. Aurel Persu a inventat prima mașină aerodinamică din lume. Automobilul, peste Tesla Model S

După o perioada de experimente de 3 ani (conform procedurii americane) i s-a acordat lui Ion St. Basgan și moștenitorilor săi, Brevetul nr. 2103137, pentru o perioadă de 17 ani, conform agir.ro.

Invențiile lui Ion St. Basgan au fost aplicate imediat, avantajele lor constând în săparea de puțuri verticale, mărirea vitezei de penetrare a șapei, creșterea adâncimii forajului la 5000 – 6000 m, îmbunătățirea randamentului și reducerea costului pe metru forat. 

Dar, în 1941, odată cu intrarea Statelor Unite în Al Doilea Război Mondial, Basgan s-a trezit cu brevetul sechestrat de autoritățile SUA care considerau România stat inamic.

Ion Basgan, dispută juridică de decenii cu SUA pentru proprietatea invenției

Asta nu a împiedicat companiile americane să folosească din plin și gratuit invenția românului, acumulând venituri uriașe între timp.

Ca o idee despre valoarea câștigurilor, doar Ion Basgan ar fi avut dreptul la 8,6 miliarde de dolari, drepturi de autor, conform unei expertize din 1965, a scris prof.univ. Nicolae Leonăchescu, în lucrarea „Ion Şt. Basgan-Un inventator român pentru eternitate”.

Citește și: Românul care a doborât primul Zeppelin în timpul Primului Război Mondial. Dirijabilele erau F-35 ale epocii

De aici a rezultat o bătălie juridică ce s-a întins pe decenii. Multe trusturi americane petroliere i-au făcut oferte de milioane de dolari, individual, pentru închiderea acţiunii în instanţă şi a le ceda lor patentul.

Situația a fost considerată inacceptabilă de către savantul român, care-şi dorea o recunoaştere a drepturilor sale.

Potrivit aceluiași profesor Leonăchescu, o organizaţie evreiască i-a oferit nu mai puţin de 10 milioane de dolari pentru a accepta să devină cetăţean israelian, cu încredinţarea că organizația va lupta să-i recupereze şi miliardele de euro datorate de Statele Unite, lucru mai uşor de obţinut de către un cetăţean israelian decât de un român.

Cauza sa a fost anulată de o gravă greşeală de justiţie. Societăţile petroliere chemate în proces au prezentat instanţei un certificat de deces al medicului Ion Basgan, un văr al savantului ce avea același nume, greşeală care a dus la suspendarea procesului.

Totodată, justiţia americană a constatat că brevetul de invenţie 2.103.137, proprietatea Basgan, este încă sechestrat de guvernul SUA din timpul celui De-al Doilea Război Mondial.

Abia în 1965, Departamentul de Justiţie din SUA i-a restituit brevetul de invenţie, fiind repus în drepturi, ca urmare a negocierilor purtate de Gheorghe Gheorghiu Dej cu preşedintele Americii, Lyndon Johnson.

Chiar şi Nicolae Ceauşescu s-a implicat în recuperarea drepturilor sale financiare, dar totul a fost în zadar.

Citește și: Cine a fost primul român care a făcut ocolul Pământului? A deținut primul automobil din România

Dorința lui Ion St. Basgan de a pătrunde cât mai adânc în scoarță pământului, de unde să scoată petrolul, s-a manifestat în continuare, fiind mai puternică decât disputa legală cu americanii.

Astfel, în anul 1970, el a înregistrat tot în SUA Brevetul de invenție cu numărul 3507341, intitulat „Procedura și sistemul de forare rotativă cu vibrație sonică impuse fluidului de foraj care permite să se sape sonde de mare adâncime, respectiv de până la 15 000 de metri”.

Din păcate, cutremurul din 1977 i-a distrus locuința din București, iar o mare parte din documentele originale privind viață și opera să au fost pierdute sub dărâmături.

Marcat profund de această situație, starea sănătății sale s-a deteriorat, iar la 16 decembrie 1980 a încetat din viață în urmă unui infarct, în brațele fiului Ginel și în prezența soției sale, Angela.

Dar invențiile sale continuă să fie folosite în industria petrolieră, mai ales în domeniul prospecțiunilor.

Astfel, compania americană Discovery Drilling folosește forajul sonic gândit de Ion Basgan în regiunea arctică din Alaska pentru investigarea solurilor înghețate (permafrost), potrivit geoprobe.com. 

Vibrațiile sonice permit pătrunderea rapidă prin solurile amestecate cu gheață și bolovănișuri glaciare fără a decongela sau distruge probele de sol, oferind carote de pământ perfect intacte.

De asemenea, metoda mai este ujtilizată în investigații de mediu și geotehnice globale:

Se forează sonic în zone urbane sau industriale din întreaga lume deoarece metoda nu folosește noroi de foraj și generează cu până la 70-80% mai puține deșeuri decât metodele clasice.