Oamenii de ştiinţă spun că florile renunţă la insecte şi evoluează pentru a se autopoleniza

Oamenii de ştiinţă spun că florile renunţă la insecte şi evoluează pentru a se autopoleniza. Panseluțele sălbatice franceze, de exemplu, produc flori mai mici și mai puțin nectar decât acum 20 - 30 de ani.

Este un act de evoluție biologică surprinzătoare, arată un studiu ştiinţific.

Oamenii de ştiinţă spun că florile renunţă la insecte

Florile renunță la polenizatorii-insecte și evoluează pentru a fi mai puțin atractive pentru ei, pe măsură ce numărul acestora scade, spun cercetătorii.

Un studiu a descoperit că florile panseluțelor de câmp, care cresc în apropiere de Paris, sunt cu 10% mai mici și produc cu 20% mai puțin nectar decât florile care creşteau pe aceleași câmpuri, acum 20 - 30 de ani. De asemenea, sunt vizitate mai rar de insecte, conform The Guardian.

„Studiul nostru arată că panseluțele evoluează pentru a renunța la polenizatorii lor”, a spus Pierre-Olivier Cheptou, unul dintre autorii studiului, cercetător la Centrul Național de Cercetare Științifică din Franța.

Citeşte şi: Cercetători români au „patentat” cel mai mic pepene din lume și au aclimatizat pepenele de iarnă

„Ele evoluează către autopolenizare, în care fiecare plantă se reproduce cu ea însăși, ceea ce funcționează pe termen scurt, dar le poate limita capacitatea de a se adapta la schimbările viitoare ale mediului”, a detaliat Cheptou.

Plantele produc nectar pentru insecte, în schimb insectele transportă polen între plante. Această relație reciproc-avantajoasă s-a format de-a lungul a milioane de ani de coevoluție.

Dar panselutele și polenizatorii pot fi acum blocați într-un cerc vicios: plantele produc mai puțin nectar și asta înseamnă că va fi mai puțină hrană disponibilă pentru insecte, ceea ce va accelera la rândul său declinul.

Citeşte şi: Povestea albinelor izolate în ocean care produc cea mai pură miere din lume: Cum vor salva planeta

„Rezultatele noastre arată că interacțiunile străvechi, care leagă panseluțele de polenizatorii lor, dispar rapid”, a spus autorul principal Samson Acoca-Pidolle, cercetător-doctor la Universitatea din Montpellier.

„Am fost surprinși să aflăm că aceste plante evoluează atât de repede.” Scăderea insectelor a fost remarcatată de studii din Europa.

Un studiu asupra rezervațiilor naturale germane a constatat că, din 1989 până în 2016, greutatea totală a insectelor prinse în capcane a scăzut cu 75%.

Citeşte şi: Atenție! Cel mai mare prădător din lume stă în casă cu oamenii. Ucide mii de specii

Acoca-Pidolle a adăugat: „Rezultatele noastre arată că efectele scăderii polenizatorilor nu sunt ușor reversibile, deoarece plantele au început deja să se schimbe. Prin urmare, sunt necesare urgent măsuri de conservare, pentru a opri și inversa declinul polenizatorilor.”

Metoda folosită în studiu se numește ecologia învierii. A implicat germinarea plantelor ancestrale de panseluță, din semințe colectate în anii 1990 și 2000, care erau depozitate în conservatoarele botanice naționale.

Irosesc energie inutil

Echipa a comparat modul în care patru populații de panseluțe de câmp (Viola arvensis) s-au schimbat în această perioadă.

În afară de modificările aduse florilor, ei nu au găsit alte modificări între populații, cum ar fi dimensiunea frunzelor sau dimensiunea totală a plantei, potrivit lucrării, publicate în revista New Phytologist.

Dacă florile nu sunt susceptibile să atragă insecte, atunci o plantă irosește energie făcându-le mari și bogate în nectar. Cercetările anterioare au arătat că procentul de panseluțe de câmp care se bazează pe autopolenizare a crescut cu 25%, în ultimii 20 de ani.