Creșterea nivelului mării provoacă pagube vizibile comunităților de coastă, dar există și alte îngrijorări mult mai mari, după cum sugerează o nouă cercetare.
Noile cercetări ale Jet Propulsion Laboratory (JPL) al NASA și ale Departamentului american al Apărării (DOD) sugerează că apa sărată va contamina apa dulce subterană în aproximativ 75% din zonele de coastă ale lumii până la sfârșitul secolului.
Cercetării anunță orașele care rămân fără apă potabilă până în 2100? Ce se întâmplă în România?
Concluziile lor, publicate la sfârșitul lunii trecute în Geophysical Research Letters, evidențiază modul în care creșterea nivelului mării și scăderea precipitațiilor contribuie la pătrunderea apei sărate, scrie Gizmodo.
Apa dulce subterană și apa sărată a oceanului mențin un echilibru unic sub liniile de coastă.
O hartă care prezintă estimările privind pătrunderea apei sărate până în anul 2100. - Foto: Gizmodo.com
Citește și: De ce ar putea Bucureștiul să rămână fără apă potabilă în câțiva ani? Va fi o adevărată criză
Echilibrul este menținut de presiunea din interiorul oceanului, precum și de precipitații, care alimentează acviferele de apă dulce (straturi subterane de pământ care stochează apă).
Deși există o oarecare suprapunere între apa dulce și apa sărată în ceea ce se numește zona de tranziție, echilibrul menține în mod normal fiecare corp de apă de partea sa.
Cu toate acestea, schimbările climatice oferă apei sărate un avantaj sub forma a două schimbări de mediu: creșterea nivelului mării și diminuarea precipitațiilor ca urmare a încălzirii globale.
Ploile mai puține înseamnă că acviferele nu sunt complet refăcute, slăbind capacitatea acestora de a contracara avansul apei sărate, numit intruziune de apă sărată, care vine odată cu creșterea nivelului mării.
Citește și: O să ne ajungă apa până la sfârșitul verii? Deja sute de localități au rămas fără apă potabilă
Intruziunea apei sărate este exact ceea ce pare: atunci când apa sărată pătrunde în interiorul uscatului mai mult decât era de așteptat, punând adesea în pericol rezervele de apă dulce, cum ar fi acviferele.
Pentru a studia amploarea viitoare a intruziunii apei sărate, cercetătorii JPL și DOD au analizat modul în care creșterea nivelului mării și diminuarea alimentării cu apă subterană vor afecta peste 60.000 de bazine hidrografice de coastă (zone care drenează apa din elemente precum râuri și pârâuri într-un corp comun de apă) din întreaga lume până în 2100.
După cum se precizează în studiu, cercetătorii au ajuns la concluzia că, până la sfârșitul secolului, 77% din bazinele hidrografice de coastă studiate vor fi afectate de pătrunderea apei sărate din cauza celor doi factori de mediu menționați anterior.
Aceasta înseamnă peste trei din fiecare patru regiuni de coastă evaluate.
De asemenea, cercetătorii au luat în considerare fiecare factor în parte. De exemplu, numai creșterea nivelului mării va deplasa apa sărată spre interior în 82% din bazinele hidrografice de coastă luate în considerare în studiu, împingând în special zona de tranziție apă dulce-apă sărată cu până la 200 de metri până în 2100.
Regiunile joase, cum ar fi sud-estul Asiei, coasta Golfului Mexic și unele părți ale coastei de est a SUA sunt expuse în mod special acestui fenomen.
Pe de altă parte, o reaprovizionare mai lentă cu apă dulce subterană va permite pătrunderea apei sărate în doar 45% din bazinele hidrografice studiate, dar va împinge zona de tranziție în interior până la aproximativ 1 200 de metri.
Citește și: A fost inventat un sistem care transforma urina în apă potabilă. La ce folosește
Zone precum Peninsula Arabică, Australia de Vest și peninsula Baja California din Mexic vor fi vulnerabile la acest fenomen.
Cu toate acestea, cercetătorii au remarcat, de asemenea, că reaprovizionarea cu apă subterană va crește de fapt în 42% din bazinele hidrografice de coastă rămase, în unele cazuri prevalând chiar asupra intruziunii apei sărate.
„În funcție de locul în care vă aflați și de ceea ce domină, implicațiile de gestionare s-ar putea schimba”, a declarat Kyra Adams de la JPL și unul dintre coautorii studiului, făcând referire la creșterea nivelului mării și slăbirea acviferelor.
Care e situația în România?
Zona Dobrogei este bogată în surse de apă potabilă, acvifere, iar descoperirea acestora a avut un impact imens, într-o zonă aridă, cu puține surse de apă potabilă.
Românii au vrut să ştie dacă Marea Neagră pătrunde în acvifer, drept pentru care au fost executate două foraje de mare adâncime în dreptul staţiunii Neptun.
Testele au durat cinci ani, iar la capătul lor verdictul a fost clar – nu există infiltraţii ale Mării Negre în acvifer, conform România Liberă.
Cu toate acestea, oamenii de știință trag un semnal de alarmă.
Creșterea nivelului mării va influența probabil impactul intruziunii apei sărate la scară globală.
„În ceea ce privește pătrunderea apei sărate, observăm că creșterea nivelului mării crește riscul de bază pentru ca schimbările în alimentarea cu apă subterană să devină un factor serios”, a declarat Ben Hamlington, care a fost, de asemenea, codirector al studiului.
Abordările climatice globale care iau în considerare impactul climatic local, precum acest studiu, sunt esențiale pentru țările care nu au suficiente resurse pentru a efectua astfel de cercetări în mod independent, a subliniat echipa, iar „cei care au cele mai puține resurse sunt cei mai afectați de creșterea nivelului mării și de schimbările climatice”, a adăugat Hamlington.
Sfârșitul secolului poate părea departe, dar dacă națiunile și industriile trebuie să se mobilizeze ca răspuns la aceste previziuni, anul 2100 va veni mai repede decât credem.
