De ce ar putea Bucureștiul să rămână fără apă potabilă în câțiva ani? Va fi o adevărată criză
În anii următori, Bucureștiul și județul Ilfov ar putea înfrunta una dintre cele mai severe crize de apă potabilă din istoria recentă, a avertizat Cristi Pitulice, consultant în mediu și turism, într-un interviu pentru Pro Verde.
El a spus că pânza freatică de suprafață din Ilfov este deja contaminată, iar acest factor, împreună cu creșterea necontrolată a consumului, prevestesc o criză majoră în următorii ani, care ar putea duce la raționalizarea apei.
Cristi Pitulice spune că în momentul de față nu avem probleme semnificative, “dar ne apropiem de niște limite ale consumului”.
Una dintre cele mai mari probleme este calitatea apei din pânza freatică de suprafață. „În zona județului Ilfov, pânza freatică de suprafață, situată între 4 și 8 metri adâncime, este puternic contaminată. Această apă nu mai este potabilă,” avertizează Pitulice.
De ce ar putea Bucureștiul să rămână fără apă potabilă în câțiva ani? Va fi o adevărată criză
Citeşte şi: Studiu cu rezultat bizar: 39% dintre români sunt mulţumiţi de sistemul de sănătate
Din acest motiv, locuitorii se bazează pe a doua sau chiar a treia pânză freatică, aflate la adâncimi mai mari.
Situația este cauzată atât de poluarea directă, cât și de schimbările climatice care afectează capacitatea naturală de regenerare a acestor resurse. „În momentul în care nu plouă suficient, apa nu se infiltrează în sol, iar rezervele nu se refac,” explică Pitulice.
Consumul excesiv și urbanizarea rapidă
Un alt factor care pune presiune pe resursele de apă este consumul excesiv, în special în zonele urbane. Bucureștiul și Ilfovul, unde locuiesc aproximativ trei milioane de oameni, se confruntă cu o cerere tot mai mare de apă, pe măsură ce urbanizarea continuă să crească.
Cristi Pitulice: “Acum 30-40 de ani, județul Ilfov era populat preponderent cu culturi agricole, nu cu case cu gazon și piscină. Pe calea de consecință, necesarul nostru de de apă de consum este de la an la an din ce în ce mai mare. Asta pune o presiune semnificativă pe resurse. Și am dat exemplu București-Ilfov, pentru că este reprezentativ, dar asta se întâmplă chiar și în unele sate din România.”
În plus, pierderile din rețelele de distribuție nemodernizate sunt o altă problemă majoră.
„Este esențial (...) să diminuăm aceste pierderi, pentru că noi degeaba facem economie la robinet de 1 litru de apă, dacă până la robinet, pe acea conductă s-au pierdut 10.000 de litri de apă”, spune el.
Cel mai sumbru scenariu: raționalizarea apei
Dacă aceste probleme nu vor fi abordate, cel mai sumbru scenariu este raționalizarea apei, o realitate care există deja în unele părți din Ilfov.
Cristi Pitulice: “Acesta este cel mai negru scenariu pentru foarte multe orașe din Europa, mai ales din sudul Europei. Este un scenariu cu care orașe, alte orașe din lume s-au născut. Amman, din Iordania, de exemplu, așa s-a înființat acel oraș. Sunt orașe precum Cape Town, în care au experimentat niște crize absolut severe ale apei, iar asta înseamnă, de fapt, în momentul în care rămâi fără apă, orașul începe să se clatine foarte, foarte serios.”
“În viitor ar putea deveni o practică comună pentru București,” a arătat el, amintind că raționalizarea ar afecta nu doar gospodăriile, ci și industria și agricultura, creând un efect de domino asupra economiei și calității vieții.
