Ați mânca dulciuri făcute din PET-uri? Cercetători finanțați de NASA au creat biscuiți 3D din plastic

Nu prea ai ce să iubești la plastic. Majoritatea proceselor de fabricație se bazează încă pe combustibili fosili, de multe ori este nevoie de generații întregi pentru ca acesta să se descompună, iar reziduurile sale microscopice contaminează planeta (precum și organismele noastre).

Însă inginerii chimici de la Universitatea Southern Illinois (SIU) din Carbondale dezvoltă un proces susținut de NASA care transformă plasticul toxic în ceva surprinzător de comestibil - și, posibil, chiar delicios.

PET-urile pot ajunge materie primă pentru mâncare

Conform lucrării prezentate săptămâna aceasta la reuniunea de toamnă a Societății Americane de Chimie (ACS), drojdiile reprogramate pot transforma acum plasticul și chiar deșeurile agricole în molecule aromatizante și proteine digerabile.

„Încercam să dezvoltăm tehnologii pentru reciclarea creativă a plasticului, în vederea obținerii unor produse mai valoroase”, a explicat Lahiru Jayakody, microbiolog la SIU, citat de Popular Science. 

„Ne-am gândit: de ce să nu ne concentrăm pe producerea de alimente? Pentru că plasticul este carbon, iar alimentele sunt carbon”, a subliniat el.

Metoda echipei se concentrează pe polietilen tereftalat (PET), o variantă comună întâlnită de obicei în sticlele de plastic.

Citește și: Nu arunca borcanele din cauza etichetelor! Trucul simplu care le curăță în câteva secunde

PET-ul este bogat în carbon, ceea ce înseamnă că, ipotetic, poate fi transformat în molecule asemănătoare proteinelor. 

Acest lucru se poate realiza într-un laborator cu ajutorul solvenților și aditivilor chimici, dar o altă opțiune creativă ar putea implica utilizarea microorganismelor, precum drojdia, în acest scop.

Nu este deloc prima dată când oamenii de știință au reprogramat aceste organisme minuscule pentru a ajuta umanitatea. 

De exemplu, producția de insulină se baza odată pe recoltarea hormonului din pancreasul animalelor, dar industria folosește acum în principal drojdii modificate. 

Jayakody dorește să aplice principii similare problemei plasticului de pe planetă.

Citește și: UE a decis: farfuriile de plastic și sticlele de șampon din hoteluri, interzise. Se schimbă cutiile de pizza

„Cred că soluția la această problemă constă în utilizarea microorganismelor”, a spus el.

Cercetătorii au reprogramat recent diverse tipuri de drojdii, inclusiv cele folosite în mod obișnuit în panificație, pentru a le face să „consume” moleculele din plastic și din subprodusele agricole.

Apoi au supus plasticul PET, tulpinile de porumb și alte resturi de biomasă unui proces inovator numit dizolvare hidrotermală oxidativă.

NASA caută soluții pentru hrana astronauților

Așa cum sugerează și numele, apa și oxigenul sunt încălzite la o temperatură extrem de ridicată, ceea ce descompune materialele nedorite în resturi microscopice.

Drojdiile reprogramate sunt apoi introduse în soluție, unde încep să acționeze, devorând compușii anterior neatrăgători.

Drojdia produce apoi mai multe molecule alimentare esențiale, precum acizi, grăsimi și proteine. 

Aceste componente sunt combinate în final cu îndulcitor și amidon pentru a obține o pastă care poate fi imprimată 3D sub formă de biscuiți cu conținut ridicat de proteine, pe care chimiștii i-au numit µBites (cunoscuți și sub denumirea de „microbites”).

Deși aceste gustări futuriste au primit note mari pentru aroma generală, iar știința care stă la baza lor sugerează că µBites sunt sigure pentru consum, cercetătorii trebuie să aștepte încă aprobarea instituțională înainte de a începe testele de gust propriu-zise.

Între timp, inginerii programează drojdiile și pentru a transforma alte tipuri de biomasă vegetală în aromă de vanilie, precum și pentru a transforma etilenglicolul din PET în beta-caroten, care servește ca sursă fiabilă de vitamina A.

Citește și: Cum poți folosi sticlele de plastic în grădina ta. Protecție împotriva dăunătorilor sau sistem de irigații?

Echipa lui Jayakody își imaginează viitoarele versiuni ale µBites și ale altor alimente reciclate ca un element valoros al meniului în medii cu resurse limitate, precum submarinele și chiar în spațiu - de aici și finanțarea din partea programului „Deep Space Food Challenge” al NASA.

Cu toate acestea, beneficiile imediate ar putea fi mult mai terestre. Jayakody citează rapoarte recente care estimează că cererea globală de alimente va crește cu până la 56% până în 2050, ceea ce va expune aproximativ o treime din populația Pământului la riscul foametei.

„Microbii sunt foarte inteligenți. Așadar, le folosim trăsăturile pentru a rezolva problemele pe care le-am creat”, a spus el.