Anca Gabriela Goia (Tudor) s-a născut și a crescut în inima Ardealului, lângă Brad, județul Hunedoara. Până să ajungă în punctul în care se află acum spune că nu a fost ușor și a avut de trecut suficiente obstacole.
„Vreau să cred că am navigat prin matricea existențială cu suficientă responsabilitate, curaj și puterea de a mă ridica de jos și de a o lua de la capăt de fiecare dată când viața mi-a arătat că pentru propria devenire și împlinire, drumul are multe hopuri, conform Turnul Sfatului.
Un asistent medical aleargă pentru a-i ajuta pe bolnavii de cancer. Boala i-a răpus bunica
Primul și cel mai important lucru pe care l-am învățat pana acum, este să nu uit niciodată de unde am plecat, de oamenii care mi-au fost alături și mai ales, să nu uit de mine. Sa nu mă pierd pe parcurs”, spune Anca.
Din anul 2016 este angajată a Serviciului de Ambulanță Județean Sibiu, dar înainte de asta a fost voluntară.
Citește și: Recunoașteți personajul? Băiețelul zâmbăreț a ajuns cel mai iubit cântăreț de muzică ușoară
„Le datorez infinita prețuire tuturor oamenilor pe care i-am întâlnit și care au pus câte o cărămidă la fundația ființei mele, a ceea ce am învățat și sunt acum. Fără prezența, răbdarea și dedicarea lor, nimic nu ar fi fost la fel”, spune fata.
Anca va alerga în acest an la Maratonul Internațional din Sibiu, pentru proiectul STOP CANCER STIGMA - Centrul de suport oncologic Sibiu. A ales să facă asta fiind sensibilizată de puterea de a lupta a pacienților oncologici.
Povestea bunicii ei o motivează să lupte
„Stiți, toți avem cate un ceva care ne intrigă, care ne sensibilizează și ne motivează alegerile. Al meu, în acest caz, a fost în primul rând bunica mea maternă și în al doilea rănd, sunt ei, oamenii în a căror casă pășesc uneori și care m-au învățat ce înseamnă să fii cu adevărat un luptător.
Pacienții oncologici sunt speciali pentru că puși față în față cu diagnosticul lor, trec printr-o adevărată transformare de sine.
Citește și: VIDEO De ce a refuzat Maria Tănase să cânte „Sanie cu zurgălăi”? Cine a făcut celebră melodia?
Realizează cu adevărat efemeritatea, învață iertarea și acceptarea, dau jos măștile sociale și ne învață pe noi, ceilalți, că nimic nu e imposibil dacă îți dorești ceva suficient de mult.
Bunica, în ultimele momente, cu o luciditate dureroasă, mi-a spus: „Vreau să-ți aduci aminte de mine, așa cum eram eu înainte de boală, puternică și veselă. Nu a renunțat, nici în ultima clipă, să zâmbească. Aceasta e virtutea lor”, spune Anca.
Despre proiectul pentru care aleargă spune că este mai mult decât o strângere de fonduri pentru terapia și suportul pacienților oncologici și a familiilor lor.
„Este o modalitatea de a ne face pe noi toți, comunitatea, să contribuim la acel zâmbet. Să le oferim o calitatea a vieții care să îi motiveze să se transforme din omidă în fluture.”
