Topul este pentru Marea Britanie, dar foarte mult se petrec și în România. Atenție, puteți rămâne fără bani sau puteți intra în situații periculoase.
Citește și: Escrocherie digitală. Sute de români au fost păgubiți. Unii au pierdut zeci de mii de euro
Top 10 escrocherii în 2024. NU răspunde la aceste apeluri. Hoții îți clonează vocea și îți iau banii
Texte false de livrare a coletelor - (40%)
Mesajele false de livrare a coletelor implică trimiterea de către escroci a unor notificări false de livrare a coletelor, solicitând destinatarului să facă clic pe un link pentru a reprograma livrarea sau pentru a plăti o taxă. Linkul duce adesea la un site de phishing conceput pentru a fura informații personale sau pentru a instala malware pe dispozitivul victimei.
Citește și: O nouă escrocherie ia amploare în România. ”M-a sunat să mă felicite pentru un credit de 40.000 €”
Escrocherii prin intermediul piețelor de socializare - (30%)
Infractorii folosesc platforme precum Facebook Marketplace, Instagram sau TikTok pentru a face reclamă și a vinde produse care nu există. Sunt create profiluri false pentru a face publicitate bunurilor populare și la mare căutare (adesea folosind fotografii furate de la vânzători reali) și listează oferte atractive pentru a atrage victimele să facă achiziții. Odată efectuată plata, bunurile promise nu ajung niciodată, iar contul fals dispare.
Citește și: Nu instalați aceste aplicații pe telefon! Înșelătoria a luat amploare în România. Ce fac escrocii?
Escrocherii de clonare a vocii prin inteligență artificială (IA) - (30%)
Utilizarea tehnologiei de clonare a vocii AI pentru a înșela victimele prin crearea de imitații audio realiste ale unor persoane sau autorități de încredere, de exemplu pentru a solicita autorizarea unor tranzacții frauduloase sau pentru a solicita informații sensibile.
Escrocherii prin solicitarea de bani de la prieteni sau rude - (29%)
Escroci care se dau drept persoane pe care le cunoașteți pentru a vă solicita urgent bani, adesea prin telefon, e-mail sau social media, pentru a vă exploata încrederea.
Escrocherii cu bilete la evenimente - (28%)
Escroci care vând bilete contrafăcute sau inexistente la evenimente populare, cum ar fi concerte, concerte sau jocuri sportive - victimele cumpără bilete online sau prin intermediul rețelelor de socializare, doar pentru a descoperi că biletele sunt invalide sau nu ajung niciodată.
Escrocherii privind ajutorul pentru costul vieții - (25%)
Escrocii exploatează vulnerabilitățile financiare ale persoanelor oferind false programe de asistență, subvenții sau împrumuturi pentru a ajuta la cheltuielile de trai, doar pentru a fura banii sau a utiliza informațiile pentru furtul de identitate.
Escrocherii privind reducerile fiscale - (24%)
E-mailuri, apeluri telefonice sau mesaje text frauduloase care oferă reduceri fiscale false, fie pretinzând că persoanele au dreptul la o rambursare, fie cerându-le să solicite una - care au ca scop furtul de informații personale sau de bani.
Escrocherii cu rambursări - (23%)
Escrocii pretind că vi se datorează o rambursare pentru a fura informații personale sau financiare. Aceștia vă pot contacta prin telefon, e-mail sau text, prezentându-se drept o entitate legitimă pentru a vă păcăli să dezvăluiți detalii sensibile sau să trimiteți bani.
Escrocherii deep-fake de susținere a celebrităților - (22%)
Crearea de videoclipuri deepfake folosind AI-ul unor celebrități sau mărci de încredere, cum ar fi agențiile de știri, pentru a promova scheme frauduloase, cum ar fi oportunități de investiții.
Escrocherii cu îndemnuri „îmbogățește-te repede” - (22%)
Escrocheriile de investiții de tip „îmbogățește-te rapid” sunt scheme frauduloase care promit randamente ridicate cu riscuri sau eforturi reduse într-o perioadă scurtă. Escrocii folosesc adesea tactici persuasive și povești de succes inventate pentru a atrage persoanele să își investească banii.
