Șef de instituție, nici o plângere de moarte suspectă privind oamenii cu dizabilități din centre

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 12.11.2020 - 14:11
Florinel Butnaru, șeful Consiliului de Monitorizare, ar putea zbura azi din fruntea instituției. FOTO: Realitatea Vâlceană
Florinel Butnaru, șeful Consiliului de Monitorizare, ar putea zbura azi din fruntea instituției. FOTO: Realitatea Vâlceană

Soarta lui Florinel Butnaru, șeful instituției care ar trebui să apere drepturile persoanelor cu dizabilități instituționalizate, este decisă astăzi în Parlament, când aleșii vor vota dacă îi prelungesc mandatul cu încă un an.

SHARE

Raportul pe 2019 al Consiliului de Monitorizare a primit deja un vot negativ în Comisia de drepturile omului din Senat, instituția sub controlul căreia se află, iar Butnaru - o propunere de revocare din funcție.

Între altele, aleșii îi reproșează șefului Consiliului de Monitorizare că nu a sesizat organele judiciare pentru nici unul din cele peste 1.200 de decese survenite în centre, raportul instituției nemenționând în nici o situație cauza decesului oamenilor instituționalizați. Spre comparație, o analiză a ONG-ului Centrul de Resurse Juridice (CRJ) pentru anii 2016 - 2018, arăta că, între cauzele cele mai frecvente ale decesului persoanelor cu dizabilități instituționalizate (2.146 de decese în acea perioadă) erau pneumoniile, asfixierile cu mâncare, ocluziile intestinale, infecțiilor cu HIV și hepatitei (340 de decese). 

 

 

Sursa: Sursa: Raportul Comisiei de drepturile omului din Senat

Săptămâna trecută, senatorii din Comisia de drepturile omului au votat în unanimitate pentru demiterea lui Butnaru și au reținut, între altele, că:

- „nu a fost verificată legalitatea prezenție persoanelor cu dizabilități în instituțiile monitorizate;

- „nu au fost sesizate niciodată organele judiciare competente ori de câte ori au existat indicii că încălcarea drepturilor persoanelor cu dizabilități a fost făcută prin fapte de natură penală;

- „nu au fost sesizate organele judiciare în vederea efectuării autopsiei medico-legale în urma monitorizării cazurilor de deces a persoanelor cu dizabilități din instituții”.

Același raport al Comisiei de drepturile omului mai menționează și că acest Consiliu nu a publicat actele normative adoptate, nu există minute ale ședințelor, raportul de activitate pe anul trecut nu apare pe site, nu există o listă cu instituțiile care fac obiectul de monitorizare al CM, nu este publicată pe site reprezentarea societății civile prin experții independenți.

Anul trecut, au fost efectuate doar 96 de vizite în centrele pentru persoanele cu dizabilități, CM susținând că nu a avut suficiente fonduri pentru a face mai multe monitorizări. În schimb, a achiziționat trei mașini.

Citește mai multe despre raportul Consiliului de Monitorizare pe 2019 aici: N-are bani pentru monitorizarea persoanelor cu dizabilități, dar cumpără trei mașini

Anul trecut, au fost notificate 1.255 de decese în centrele rezidențiale, Consiliul de Monitorizare nu a verificat cauzele acestori decese și dacă au fost sesizate organele judiciare. Nici legalitatea prezenței în centre a celor 205 persoane cu dizabilități decedate și despre care președintele CM a arătat că fie nu aveau un certificat de încadrare în grad de handicap, fie nu a primit informații din partea șefilor de centre, arată ONG-urile pentru drepturile persoanelor cu dizabilități CRJ, Ceva de Spus, UnLoc și Tonal, care au solicitat revocarea conducerii instituției.

De asemenea, în raportul de anul trecut, nu apare nici o informație despre atacarea ordonanțelor de clasare dispuse de procurori în urma plângerilor privind tratamentele aplicate persoanelor cu dizabilități instituționalizate.

Citește și: Patru din cei 18 angajați de la Consiliul de Monitorizare sunt din același județ cu șeful

ANALIZĂ Rateurile Consiliului de Monitorizare, care ar trebui să apere persoanele cu dizabilități

Care sunt atribuțiile Consiliului de Monitorizare, conform legii: 

a) examinează în mod regulat respectarea exercitării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi în cadrul instituţiilor prevăzute la art. 2 alin. (2);
b) face recomandări cu privire la respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi aflate în instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (2) şi monitorizează implementarea acestora de către entităţile publice sau private care au atribuţii în acest sens;
c) verifică legalitatea prezenţei persoanelor cu dizabilităţi în instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (2);
d) sesizează de îndată organele judiciare competente ori de câte ori există indicii că încălcarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi a fost făcută prin fapte de natură penală şi poate face plângere, dacă este cazul, împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată;
e) sesizează autoritatea competentă legal să dispună sancţiuni disciplinare sau contravenţionale ori să suspende, să retragă şi să anuleze acreditarea instituţiilor prevăzute la art. 2 alin. (2), în cazurile de încălcare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi;
f) primeşte şi analizează notificările de deces transmise conform art. 13 de către instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (2);
g) urmăreşte dacă în cazurile de deces al persoanelor cu dizabilităţi instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (2) sesizează organele judiciare în vederea efectuării autopsiei medico-legale, potrivit legii;
h) facilitează implicarea şi participarea pe deplin a societăţii civile, în special a persoanelor cu dizabilităţi şi a organizaţiilor care le reprezintă, la procesul de monitorizare pe care îl organizează;
i) facilitează accesul, anunţat sau inopinat, al reprezentanţilor organizaţiilor neguvernamentale prevăzute la art. 5 alin. (1), în instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (2), în scopul monitorizării respectării drepturilor lor, pentru a asigura persoanelor cu dizabilităţi o reprezentare independentă în faţa unei instanţe sau în faţa oricărui alt organism independent, organizaţiile neguvernamentale menţionate au calitate procesuală activă în apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale acestor persoane;
j) colaborează, ori de câte ori este necesar, cu instituţia Avocatul Poporului, ca autoritate naţională desemnată pentru prevenirea torturii şi tratamentelor inumane şi degradante;
k) colaborează, ori de câte ori este necesar, cu Punctele de contact, în scopul îndeplinirii de către acestea a rolului care le revine prin Convenţie şi prin prezenta lege.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te