Președintele Accept, Florin Buhuceanu, și partenerul său de viață, Victor Ciobotaru, alături de alte șase cupluri, au reclamat România la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, pentru că oficialii de la starea civilă au refuzat să încheie o căsătorie, in baza prevederilor din Codul Civil, care interzice căsătoriile între persoanele de același sex.
Ei cer ca statul român să legifereze parteneriatul civil, in baza Articolului 8 din Conventia Europeană a Drepturilor Omului.
Alte 20 de cupluri au solicitat asociației Accept ajutor pentru recunoașterea legală a relațiilor lor.
“Suntem deja la opt proiecte de lege depuse in Parlament, pe tema parteneriatului civil, iar o decizie a CCR de anul trecut recomanda adoptarea unei legislații prin care sa fie protejata viața privată. Am analizat situația și am identificat ca starea civilă este cea care se ocupa de evenimentele importante din viața unui cetățean, singura forma de protecție a familiei este cea a căsătoriei, care este interzisă pentru persoanele de același sex și atunci ne-am adresat și noi la starea civilăpentru o forma de protecție și cu acest refuz, ne-am adresat CEDO, care are o jurisprudența bogata, prin cauza Oliari și alții, din 2015”, a explicat avocata Iustina Ionescu, in cadrul unei conferințe de presa.
„Practic, din momentul în care noi am primit decizia de la CCR în cazul Coman-Hamilton, vorbim despre un drept constituțional al persoanelor de același sex la protecția vieții de familie, nu mai este ceva care vine din afara țării, este Curtea Constituțională a României. La noi ajung zeci de cupluri în fiecare lună care se confruntă cu diverse încălcări de drepturi - absența accesului la co-asigurare, probleme testamentare-, multe dintre ele aleg să meargă mai departe în instanță să-și rezolve problemele punctuale, dar trebuie rezolvată problema sistemică. Și doar CEDO poate să dea acum o soluție care să rezolve problema pentru toată lumea”, a explicat și Teodora Ion Rosetti, directoare executivă a a Asociației Accept.
“Nu cer recunoașterea familiei mele din partea Bisericii, dar am nevoie de protecție din partea statului”
Victor Ciobotaru a explicat ca formează cu Florin Buhuceanu o familie de aproape cinci ani și “ne-am clădit împreuna o viața, nu cer o recunoaștere a familiei mele din partea Bisericii, dar am nevoie de recunoaștere și de protecție din partea statului, pentru ca in relație cu statul, sa-mi fie recunoscute drepturile”.
“Am așteptat deja peste 10 ani, iar numărul parteneriatelor civile a trecut de opt. Vreau sa fim luați in serios, vreau sa fim tratati egal in fata legii, este nevoia de recunoaștere a familiilor noastre nu doar in fata legii, ci înseamnă și legitimitate. De aceea, nu mai vreau sa așteptăm, sunt convins ca vom găsi sprijin la CDEO, iar România sa ne trateze egal”, a explicat și Florin Buhuceanu.
Amintim că proiectele de lege privind parteneriatul civil au fost respinse in Senat, iar acum se afla in dezbatere la comisii în Camera Deputaților.
Citeste și: Senatul a votat împotriva legalizării parteneriatului civil. Activiștii amenință statul cu CEDO
În Parlament au fost depuse două proiecte privind legalizarea parteneriatului civil, care poate fi încheiat de cupluri heterosexuale și de cupluri de același sex.
Un proiect de lege privind parteneriatul civil a fost inițiat de parlamentari din toate grupurile, inclusiv un deputat PSD (Petre Florin Manole), iar un altul a fost inițiat de ALDE. Proiectul de lege depus de parlamentari din toate partidele se bazează pe un proiect al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și al Asociației Accept.
Legea parteneriatului civil se adresează atât persoanelor heterosexuale care nu vor să se căsătorească, cât și persoanelor de același sex, care vor putea avea protecție din partea legii. Legea va conține elemente care se referă la accesul la servicii, regimul impozitelor și taxelor, accesul la sănătate, moștenirea, bunurile comune. În lege, va fi specificat că familiile formate din persoane de același sex nu vor putea adopta copii. Parteneriatul civil ar urma să se încheie la notar (proiectul depus de parlamentari din toate partidele) sau la starea civilă (proiect ALDE). Parteneriatul va putea fi întrerupt printr-o notificare la notar, iar împărțirea bunurilor va fi făcută de comun acord și, dacă nu există înțelegere, partenerii vor rezolva situația prin proces.
Inițiativa a apărut în toamna anului trecut, după invalidarea referendumului pentru familie, care urmărea modificarea definiției familiei în Constituție (întemeierea prin căsătoria dintre un bărbat și o femeie, n.r.), și după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a recunoscut viața de familie a cuplurilor de același sex.
Citește și: Decizie istorică: CCR recunoaște viața de familie în cazul românului gay căsătorit cu un american
Decizia CCR a venit după o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în același caz, în care a arătat că persoanele de același sex căsătorite se bucură de aceleași drepturi ca și persoanele căsătorite de sexe diferite, în țările membre ale Uniunii Europene, în ceea ce privește libera circulație. Românul Adrian Coman ceruse instanței din România să acorde dreptul de ședere soțului său, americanul Clai Hamilton, în baza căsătoriei încheiate în Belgia în 2010.
CCR a decis, în septembrie 2018, că: „În această lumină, aplicând cele dispuse de instanța europeană în interpretarea normelor europene, Curtea Constituțională constată că relația pe care o are un cuplu format din persoane de același sex intră în sfera noțiunii de „viață privată”, precum și a noțiunii de „viață de familie”, asemenea relației stabilite întrun cuplu heterosexual, fapt ce determină incidența protecției dreptului fundamental 26 la viață privată și de familie, garantat de art.7 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, de art.8 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și de art.26 din Constituția României. Bucurându-se de dreptul la viaţă privată și de familie, persoanele de același sex, care formează cupluri stabile, au dreptul de a-și exprima personalitatea în interiorul acestor relații și de a beneficia, în timp și prin mijloacele prevăzute de lege, de o recunoaștere legală și judiciară a drepturilor și îndatoririlor corespunzătoare”.
Săptămâna aceasta are loc, în Capitală, festivalul Bucharest Pride, care sărbătorește drepturile comunității LGBTQ+. Sâmbătă, la ora 17.00, va avea loc marșul Bucharest Pride, pe Calea Victoriei. Accept organizează marșul încă din 2004.
