Putin crede că „disputa Groenlanda” e un motiv ca NATO să trimită trupe în Arctica. Își consolidează pozițiile
Kremlinul a declarat că urmărește îndeaproape situația „extraordinară” din jurul teritoriului danez autoguvernat Groenlanda, în contextul în care aliații europeni NATO desfășoară forțe pe insula arctică pentru exerciții militare.
Pentru Putin, exercițiile militare plănuite de țările NATO în Groenlanda nu este o demonstrație de unitate împotriva eforturilor agresive ale președintelui american Donald Trump, ci o provocare pentru Rusia.
Rusia a declarat că își va consolida capacitățile de apărare și infrastructura din Arctica, respingând afirmația lui Trump că Moscova sau China ar prelua în cele din urmă controlul asupra Groenlandei dacă SUA nu o fac.
Trump a declarat că SUA au nevoie de Groenlanda deoarece este vitală pentru securitatea națională și că NATO ar fi, de asemenea, într-o situație mai bună.
Putin crede că „disputa Groenlanda” e un motiv ca NATO să trimită trupe în Arctica. Își consolidează pozițiile
Casa Albă a refuzat să excludă acțiuni militare pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, într-o campanie de presiune pentru a constrânge Danemarca să accepte să cedeze teritoriul.
Pentru unii analiști, dezbinarea NATO este o mare victorie strategică pentru Rusia, în Ucraina și în Europa în sens larg.
De asemenea, reflectă o ordine globală în schimbare, răsturnată de Trump și noua sa „Doctrină Donroe”, o reînnoire a Doctrinei Monroe din secolul al XIX-lea, care afirma hegemonia americană asupra emisferei vestice.
„Situația este neobișnuită – aș spune chiar extraordinară din punctul de vedere al Dreptului internațional”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, vineri, potrivit agenției de știri de stat TASS.
„Trump a indicat că Dreptul internațional nu reprezintă niciun fel de prioritate, substanță pentru el”, a spus Peskov. „Prin urmare, situația se dezvoltă pe o altă traiectorie, împreună cu întreaga lume, vom urmări.”
Însă, niciun scenariu - Groenlanda preluată de SUA sau trupe NATO în insula arctică - nu este pe placul Rusiei, care are baze militare dezvoltate în regiune.
Putin a investit mult în coridorul comercial arctic
Groenlanda are importanță strategică pentru SUA, ca locație geografică, crucială pentru detectarea timpurie a rachetelor și supravegherea spațiului.
Pentru Putin, mult mai importantă este apropierea Groenlandei de rutele maritime arctice emergente, în care a investit, plus că regiunea oferă acces potențial la resurse naturale semnificative - dar în mare parte neexploatate - inclusiv minerale critice și elemente din pământuri rare, precum și posibile rezerve de petrol și gaze.
Trump declară că Groenlanda este „vitală” pentru scutul antirachetă Golden Dome.
„Este vital pentru Domul de Aur pe care îl construim”, a scris pe rețelele de socializare Trump, care a promis că va prelua insula arctică de la aliatul său, Danemarca.
„NATO devine mult mai formidabilă și mai eficientă cu Groenlanda în mâinile STATELOR UNITE. Orice mai puțin de atât este inacceptabil.”
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că „toți aliații” sunt de acord că securitatea arctică este „o prioritate”, deoarece topirea gheții înseamnă că se deschid rutele maritime și există riscul unei activități sporite a Rusiei și Chinei.
Însă a precizat că dintre cele opt puteri arctice, șapte sunt în NATO.
„Trebuie să lucrăm împreună pentru a ne asigura că Arctica rămâne în siguranță”, a spus Rutte, adăugând că au loc discuții despre modalitățile practice prin care aliații NATO pot consolida securitatea în regiune.
Kremlin amenință cu „consecințe grave” dacă Occidentul nu ține cont de interesele Rusiei
Joi, în timp ce trupele din Danemarca și alți aliați NATO au început să sosească în Groenlanda pentru exerciții militare numite Operațiunea Arctic Endurance, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a numit-o „încă o provocare” a puterilor occidentale din regiune și a avertizat asupra „consecințelor grave”.
„Este important să înțelegem că orice încercare de a ignora interesele Rusiei în Arctica, în special în domeniul securității, nu va rămâne fără răspuns și va avea consecințe de amploare”, a spus Zaharova.
„Țara noastră va continua să își apere ferm pozițiile în regiune pentru a-și asigura dezvoltarea socio-economică durabilă. Vom continua un curs care vizează consolidarea suveranității naționale în zona arctică, în primul rând a propriilor noastre capacități de apărare și a infrastructurii Rutei Mării Nordului.”
În octombrie, ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a avertizat că Rusia își consolidează prezența la o bază din Cercul Arctic, inclusiv cu arme nucleare îndreptate spre SUA.
„Rusia își consolidează arsenalul în Peninsula Kola, unde se află unul dintre cele mai mari arsenale de focoase nucleare din lume”, a declarat Sandvik pentru The Daily Telegraph.
„Acestea nu sunt îndreptate doar spre Norvegia, ci și spre Regatul Unit și peste pol, spre Canada și SUA.”
Un punct strategic pentru Rusia într-un război cu NATO
Rusia are baze nucleare în Peninsula Kola, împreună cu Flota de Nord, care a fost înființată în 1733.
Ministrul norvegian al Apărării a susținut că, în cazul unui război cu NATO, Rusia ar viza probabil Bear Gap, care separă insula Svalbard de Norvegia continentală, împreună cu GIUK dintre Regatul Unit, Islanda și Groenlanda.
„Putin trebuie să stabilească ceea ce se numește apărarea Bastionului. Trebuie să controleze Bear Gap pentru a se asigura că își poate folosi submarinele și Flota Nordică. Și vrea să împiedice aliații NATO să acceseze GIUK”, a spus Sandvik.
NATO vrea să înființeze o misiune permanentă în Groenlanda
NATO are în vedere trimiterea unei „santinele arctice” pentru a destinde tensiunile dintre SUA și Danemarca în legătură cu Groenlanda, potrivit rferl.org.
O posibilă modalitate de a atenua actuala tensiune politică dintre Danemarca și Statele Unite cu privire la viitorul statut al Groenlandei ar putea fi o misiune Arctic Sentry condusă de NATO.
Arctic Sentry ar urma după două misiuni NATO similare lansate în 2025, prima operațiunea Baltic Sentry, ca răspuns la numeroase sabotaje submarine din nordul Europei, și apoi Eastern Sentry, lansată la scurt timp după o amplă incursiune a dronelor rusești în Polonia.
Ambele „santinele” sunt încă în desfășurare. De asemenea, sunt considerate mari succese, potrivit oficialilor NATO cu care RFE/RL a discutat problema.
Citește și: Trump amenință cu alte taxe vamale statele care contestă planurile de anexare a Groenlandei
Ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, a susținut public ideea, iar Londra și Berlinul sunt, de asemenea, de acord.
La întâlnirea de la Bruxelles, toată lumea a fost de acord că NATO trebuie să intensifice activitatea în regiunea arctică. „Canada a tot insistat de ani de zile despre nevoia de a intensifica acțiunile în Nordul Îndepărtat, așa că Washingtonul nu este primul care aduce acest lucru în discuție”, a spus un diplomat european.
Șapte dintre cele opt așa-numite țări arctice sunt membre NATO, Rusia fiind excepția evidentă.
Citește și: Fostul șef al Roscosmos îl amenință pe Trump din cauza Groenlandei: „Va urma al Treilea Război Mondial”
Și, deși apele din jurul Groenlandei nu sunt pline de nave ale Rusiei și Chinei în acest moment, acest lucru s-ar putea schimba pe măsură ce gheața arctică se topește și se deschid noi căi maritime.
Comandantul suprem al forțelor aliate ale NATO (SACEUR) și generalul american de rang înalt în Europa, Alexus Grynkewich, a remarcat recent la o conferință militară din Suedia că navele Rusiei și Chinei „nu studiază focile și urșii polari”, adăugând că „sunt acolo pentru a studia cum pot contracara capacitățile NATO pe și sub mare„.
În același timp, Grynkewich a subliniat că orice misiune concretă a NATO în acest moment este „prematură”.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, este preocupat să discute cu SUA despre cum se poate implica Alianța în securitatea arctică.
O inițiativă Arctic Sentry ar putea neutraliza argumentul conform căruia Statele Unite trebuie să aibă Groenlanda și ar demonstra că Europa poate gestiona două flancuri în același timp: Rusia la est și, eventual, Rusia și China în Arctica.
Un scenariu potențial ar putea implica europenii care se pot ocupa de supravegherea aeriană și maritimă, în timp ce Statele Unite și-ar mări prezența trupelor în Groenlanda.
Statele Unite au acolo aproximativ 200 de ofițeri într-o singură bază, care se ocupă de avertizările timpurii privind rachetele balistice și de supravegherea spațiului. În timpul Războiului Rece, însă, existau până la 10.000 de soldați americani pe insulă, răspândiți în 17 baze.
