Motivul pentru care România riscă să piardă banii europeni din PNRR și programe operaționale este că ar fi trebuit să dovedească că respectă obligațiile prevăzute în Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, care este condiție favorizantă orizontală pentru a primi banii europeni, în perioada 2021-2027.
România ar fi putut dovedi acest lucru dacă ar fi adoptat, prin hotărâre de Guvern, Strategia Națională privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, în condițiile în care strategia precedentă a expirat în 2020, iar draftul celei noi este în continuare neaprobat.
De asemenea, România ar fi trebuit să raporteze, din 2011 până în prezent, la Comitetul ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, progresele pe care le-a făcut în implementarea Convenției. Observațiile Comitetului ONU sunt luate în calcul de Comisia Europeană, atunci când analizează dacă România și-a îndeplinit, ca stat membru, obligațiile asumate prin Convenția ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități. Până în prezent, însă, România nu a depus nici un raport la Comitetul ONU.
Contactate de Newsweek România, Guvernul face promisiuni, defuncta Autoritate Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopție (ANDPDCA, recent despărțită din nou într-o autoritate pentru persoanele cu dizabilități și una pentru protecția drepturilor copiilor) susține că România respectă condiția pentru a primi banii europeni, pentru că a elaborat Strategia Națională privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, iar Ministerul Afacerilor Externe doar pasează vina la ANDPDCA.
România ține la sertar Strategia Națională pentru Persoanele cu Dizabilități
Una dintre condițiile impuse de Comisia Europeană pentru accesarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sau din politica de coeziune este de a respecta condiția orizontală favorizantă, care este Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, a explicat, pentru Newsweek România, Georgiana Pascu, manager de programe la Centrul de Resurse Juridice.
„România este în situația în care a primit deja o primă tranșă din PNRR și se află în negocieri la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) cu Comisia Europeană pe programele operaționale (care țin de politica de coeziune). Prin PNRR, România ar trebui să primească aproximativ 29,2 miliarde de euro, iar prin politica de coeziune, din cifrele adunate de CRJ, puțin peste 30 miliarde euro”, a arătat Georgiana Pascu.
Din programele operaționale, cele mai importante sunt POIDS (programul operațional pentru demnitate și incluziune socială) și Programul Operațional Sănătate.
„În toate obiectivele, acțiunile pe care le propune pentru a fi finanțate, Guvernul României trebuie să demonstreze că a ținut cont de această Convenție, toate politicile publice, legislația, regulamentele trebuie să țină cont de Convenția ONU în pregătirea și implementarea programelor operaționale. Când vorbim despre politici publice și legislație, ne referim la Strategia Națională privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, care, până acum, ar fi trebuit să fie aprobată prin Hotărâre de Guvern. Strategia anterioară a expirat la sfârșitul anului 2020 și aceasta ar fi trebuit să intre în vigoare în 2021. Strategia este importantă pentru că are obiective concrete și atribuții care sunt în sarcina autorităților centrale și locale”, a arătat Georgiana Pascu.
Activista din cadrul CRJ a mai atras atenția că, deși bugetul pe anul 2022 a fost aprobat, nu există un buget alocat pentru implementarea strategiei.
AICI găsiți draftul de strategie pus în dezbatere publică anul trecut.
România ar fi trebuit să depună cel puțin trei rapoarte de țară la Comitetul ONU. N-a depus nici măcar unul
Comitetul ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități ar trebui să primească din partea statelor care au ratificat Convenția ONU rapoarte de țară, prin care statele trebuie să arate progresele făcute în domeniul respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități.
România a ratificat Convenția ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități în 2010, documentul intrând în vigoare în ianuarie 2011. Pentru a respecta articolul 35 din Convenție, România ar fi trebuit să depună un prim raport în cel mult doi ani de la ratificare, apoi câte un raport la patru ani. Deci, în total, cel puțin trei rapoarte. România n-a depus nici măcar un raport până în prezent.
După ce statele trimit aceste rapoarte, Comitetul ONU emite o serie de obligații și recomandări pe care statele trebuie să le rezolve și să le implementeze, aceste obligații și recomandări sunt prevăzute într-un document numit „observații preliminare”, a explicat Georgiana Pascu.
„Atunci când Comisia Europeană verifică dacă un stat membru își îndeplinește obligațiile pentru a putea primi, cheltui și deconta fondurile europene primite prin PNRR sau politica de coeziune verifică aceste condiții din perspectiva acestui raport cu concluziile preliminare publicate de Comitetul ONU pentru statul respectiv, pentru că asta e o garanție că se respectă Convenția ONU, iar, pe de altă parte, Comisiia Europeană are o imagine asupra modului în care statul respectiv își respectă obligațiile în momentul în care solicită bani de la Comisie. România, nedepunând acest raport, Comisia Europeană nu are ce să verifice; aici, se ridică întrebarea: cum anume va evalua CE dacă statul român își respectă aceste angajamente? Atâta vreme cât România nu a depus nici rapoartele de țară, nici nu a adoptat o Hotărâre de Guvern cu implementarea unei strategii naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Acestea sunt aspecte fără de care nu putem să primim bani pentru persoane cu dizabilități și nu numai”, a atras atenția Georgiana Pascu, în interviul pentru Newsweek România.
Activista a mai explicat și că, având în vedere că implementarea Convenției ONU este o condiție orizontală favorizantă, Comisia Europeană va urmări respectarea acestui aspect în toate programele pentru care România cere finanțare europeană.
Ea a atras atenția și că autoritățile române au bugetat greșit procesul de dezinstituționalizare (desființarea instituțiilor rezidențiale și includerea persoanelor cu dizabilități din grija statului în comunitate). Astfel, România a cerut, prin PNRR, 0,73 milioane de euro penru reforma în domeniul persoanelor cu dizabilități.
Dar, în programele în derulare în prezent în cadrul politicii de coeziune (REGIO și POCU), România a accesat 38 de milioane de euro pentru a dezinstituționaliza 604 persoane.
„Din datele pe care noi le-am strâns și din ce am găsit pe teren, am fost să verificăm aceste proiecte, a reieșit că România nu a dezinstituționalizat nici o persoană din cele 604, cu toate că are contract pe patru ani, a cerut amânarea acestor proiecte cu un an sau doi – 2022-2023 – dar cel mai grav este că vorbim despre niște sume fabuloase, o casă care ar trebui să coste un milion de euro și ar trebui să găzduiască între 16 și 20 de oamen. Din calculele pe care noi le-am făcut pe standardul de cost mediu, a reieșit că România ar fi putut să dezinstituționalizeze între 3.000 și 6.000 de persoane cu dizabilități, nu 604, cum și-a propus. Proiectele acestea pentru care a solicitat bani riscă oricum să nu fie decontate de UE, pentru că nu respectă Convenția ONU, articolul 19, care spune că dreptul la viață în comunitate este recunoscut de statul român, ceea ce înseamnă că nu poți să construiești aceste case în curtea actualelor instituții, să le denumești instituții protejate și să muți acolo câte 16-20 de oameni într-o casă. Deci sunt probleme pe programele în desfășurare acum, iar în PNRR din cei 0,73 milioane de euro, România și-a propus din nou să ceară bani pt dezinstituționalizare – între 6.000 și 11.000 de persoane (pilonul sănătate și reziliență).
Noi nu am dezinstituționalizat 600 de oameni cu aproape 40 milioane de euro, o să reușim de 730.000 de euro să facem ce?”, a arătat activista.
Ea a amintit și cazul Ungariei, căreia în 2021 Comisia Europeană i-a tăiat 1,7 miliarde de forinți, în cadrul unui proiect de reabilitare socială, după ce a constatat că prin proiectul respectiv se finanțau activități de segregare a romilor. În mod similar, mutarea oamenilor cu dizabilități din instituții rezidențiale în instituții mai mici reprezintă tot o măsură care conduce la instituționalizare, nu la integrarea oamenilor cu dizabilități în comunitate.
MAE dă vina pe Autoritatea pentru Persoanele cu Dizabilități
Din datele Newsweek România, raportul de țară privind implementarea Convenției ONU a stat câteva luni la Ministerul Afacerilor Externe.
Într-un răspuns pentru Newsweek România, MAE a pasat vina pentru netrimitarea raportului la ANDPDCA, menționând că Autoritatea este cea care trbuie să trimită raportul, dar că MAE este „instituție avizatoare”.
„După încheierea procesului de aprobare, raportul va fi transmis Comitetului pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, urmând a fi făcut public pe pagina Biroului Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului”, a pecizat MAE, care ne-a trimis la ANDPDCA pentru alte explicații, întrucât „ autoritatea centrală de coordonare privind implementarea Convenției este Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap - actuala Autoritate Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități”.
MAE a mai menționat și că „ va depune în continuare, potrivit competențelor instituționale, eforturi susținute pentru asigurarea angajamentelor internaționale asumate de România în domeniul protecției drepturilor persoanelor cu dizabilități”.
ANDPDCA spune că n-avem adoptată strategia națională din cauza „deselor schimbări apărute la nivelul componenței Guvernului” în 2021
Într-un răspuns pentru Newsweek România, Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA), ne-a explicat următoarele:
„- Implementarea și aplicarea Convenței ONU privind Drepturile Pesoanelor cu Dizabilități a devenit condiție favorizantă orizontală în programarea 2021-2027. (...) Acest criteriu este îndeplinit prin elaborarea Strategiei naționale privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități - „O Românie echitabilă, 2022-2027” și a Planului operațional privind implementarea Strategiei naționale, care conține obiective cu ținte măsurabile, un mecanism de colectare și monitorizare a datelor.
Proiectul Strategiei se află într-o nouă procedură de avizare la instituțiile implicate în implementare, ca urmae a deselor schimbări apărute la nivelul componenței Guvernului pe parcursul anului 2021.”
Referitor la Raportul de țară către Comitetul ONU, ANDPDCA spune, în răspunsul pentru Newsweek România, că acesta „nu reprezintă un criteriu de acordare a fondurilor europene, deci nu pune în pericol programarea 2021-2027 și nici PNRR.
Conform celor menționate mai sus, criteriul pentru îndeplinrea condiției favorizante este realizat prin elaborarea Strategiei naționale și a Planului operațional”.
Unde este raportul de țară pe care România ar fi trebuit să-l trimită la ONU de acum 11 ani
ANDPDCA recunoaște că România ar fi trebuit să trimită la Comitetul ONU rapoarte: primul este trecut pentru 2013, care este termenul maxim de doi ani de la momentul intrării în vigoare a Convenției când România ar fi trebuit să trimită primul raport, apoi 2017 și 2021.
„Prima variantă a raportului a fost transmisă în analiză la Ministerul Afacerilor Externe în 2021, care l-a retransmis instituției noastre pentru revizuire, cu observații și comentarii de la ministerele implicate în implementarea Convenției.
În acest moment, Raportul a fost finalizat și a fost trimis spre analiză către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale urmând ca ulterior să fie comunicat Ministerului Afacerilor Externe. Trebuie menționat că acest Raport conține inclusiv datele care ar fi trebuit transmise în rapoartele anterioare și toate datele actualizate la nivelul anului 2021.
Având în vedere intervalul de timp care a trebuit să fie acoperit de primul Raport de țară privind stadiul implementării Convenției, documentul inițial transmis MAE a încercat să sintetizeze elementele de progres înregistrate în România, de la momentul împlinirii primului termen de raportare, din anul 2013, până în prezent.
În urma primirii observațiilor și popunerilor, extrem de detaliate, s-a procedat la analizarea individuală a acestora, (...) astfel încât să corespundă cerințelor de raportare uzitate la nivelul ONU, dar să surprindă și toate elementele relevante pentru demonstrarea progreselor de țară în implementarea Convenției”.
ANDPDCA mai spune, în răspunsul pentru Newsweek România, că „a rezultat un document diferit de cel transmis inițial MAE la sfârșitul anului 2020, dar care în opinia noastră reprezintă o radiografie cât mai fidelă a demersurilor întreprinse de România ca stat parte la această convenție”.
Autoritatea mai susține că „faptu că Raportul nu a fost transmis către Comitetul ONU nu înseamnă că România nu a făcut progrese în implementarea Convenției.
Fără a dori să minimalizăm obligația raportării progresului realizat în implementarea prevederilor Convenției, sarcină de care ne vom achita în mod responsabil în timp foate scurt, instituția noastră a făcut pași importanți în realizarea obiectivelor generale prevăzute în Articolul 4 din Convenție”.
Consultați Convenția ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități AICI.
Guvernul României face promisiuni
Guvernul României, care ar fi trebuit să adopte Strategia Națională pentru Persoanele cu Dizabilități, susține, într-un răspuns la solicitarea Newsweek România, doar că va cere Ministerului Muncii, MAE și ANDPDCA să „urgenteze finalizarea Raportului privind implementarea și aplicarea Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, în România”, fără să facă vreo referire la faptul că nu a adoptat Strategia Națională pentru Persoanele cu Dizabilități.
„ Prim-ministrul subliniază încă o dată importanța respectării tuturor angajamentelor asumate de România în raport cu instituțiile internaționale, cu atât mai mult cu cât acestea implică analize ce stau la baza definitivării unor politici publice și programări financiare. În ceea ce privește definitivarea raportului, premierul a solicitat instituțiilor responsabile realizarea documentului astfel încât acesta să corespundă cerințelor de raportare uzitate la nivelul ONU și, în același timp, să cuprindă toate elementele relevante pentru demonstrarea progreselor de țară în implementarea acestei convenții. Prim-ministrul este preocupat de promovarea și implementarea efectivă a drepturilor persoanelor cu dizabilități și, alături de specialiștii din Guvern, societatea civilă și toți partenerii sociali, va susține acele măsuri prin care copiii și adulții cu dizabilități să poată trăi demn în România”, a mai susținut Biroul de presă al Guvernului, la solicitarea Newsweek România, transmițându-ne că a trimis întrebările tot la ANDPDCA.
În instituțiile statului trăiesc în continuare peste 16.000 de oameni cu dizabilități. Peste o mie de oameni mor, anual.
Citește mai multe pe această temă: