Modificările, prevăzute într-un raport suplimentar al Comisiei pentru drepturile omului și Comisiei de constituționalitate, aprobate cu binecuvântarea noului șef al Consiliului de Monitorizare, fostul senator PSD Emanuel Gabriel Botnariu (co-semnatar al primului rând de modificări din această propunere legislativă), prevăd privilegii suplimentare pentru instituție și mai puțină muncă.
„La dezbateri a participat, în conformitate cu prevederile art.63 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, domnul Emanuel Gabriel Botnariu, preşedintele Consiliului de Monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi care a susţinut amendamentele adoptate de cele doua comisii”, se menționează în raportul citat.
PSD a încercat să modifice Legea 8/2016 începând cu 2017-2018. Aceste noi modificări, din raportul suplimentar, sunt la același proiect de lege, rămas în Parlament, pentru care CCR, sesizată de președintele Iohannis, a găsit articole neconstituționale. Unul dintre inițiatorii acestor modificări a fost, în 2018, și actualul șef al Consiliului de Monitorizare, Emanuel Gabriel Botnariu, pe atunci senator PSD.
CCR a găsit atunci ca neconstituționale modul în care președintele și vicepreședintele Consiliului de monitorizare, organism care ar trebui să verifice felul în care sunt tratate persoanele cu dizabilități în centrele rezidențiale, sunt numiți și reconfirmați în funcție, fără concurs, dar celelalte modificări asupra legii au rămas în picioare.
Proiectul a rămas îngropat în Senat până la începutul lunii noiembrie.
Puteți urmări AICI traseul legii în Parlament.
Mai puțină muncă, dar acces la fonduri europene, conferințe și mașini
Astfel, Consiliul de Monitorizare va putea organiza și finanța evenimente „din domeniul său de activitate” – campanii, conferințe, cursuri de formare (ceea ce face deja, în prezent, Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități, n.r.) și va putea atrage fonduri externe nerambursabile, donații și sponsorizări. Legea în vigoare prevede că în prezent CM primește bani doar de la bugetul de stat.
Consiliul de Monitorizare va și munci mai puțin: va avea mai mult timp - adică 30 de zile - să sesizeze organele judiciare în cazul încălcării drepturilor persoanelor cu dizabilități (în legea în vigoare este stipulat trebuie să o facă de îndată ori de câte ori există indicii că încălcarea drepturilor persoanelor cu dizabilități a fost făcută prin fapte de natură penală).
ONG-urile vor avea din nou interzis în centrele rezidențiale, PSD încercând să treacă această modificare a legii și în 2018.
Despre acest lucru puteți citi mai multe aici: CEL MAI CITIT ARTICOL SOCIAL PSD a dat liber la abuzuri în centrele pentru persoane cu dizabilități | Newsweek Romania
Articolul care stipulează că CM „facilitează accesul anunțat sau inopinat al organizațiilor neguvernamentale în scopul monitorizării respectării drepturolor persoanelor cu dizabilități” este eliminat din această propunere de modificare a legii și se menționează că în centre vor avea acces „persoane anume desemnate de persoanele cu dizabilități, care au dobândit calitatea de expert independent”.
Nu se menționează cum anume se va dobândi această calitate de expert independent și ce se întâmplă, de exemplu, cu persoanele cu dizabilități mintale care au trăit în astfel de centre și ale căror experiențe pot fi valoroase într-o vizită de monitorizare, dar care, dacă nu ar putea trece o evaluare de „expert” nu ar mai putea intra într-o instituție.
Consiliul de Monitorizare vrea să se ocupe, în schimb, de elaborarea Registrului Național de evidență a persoanelor cu dizabilități, document pe care îl elaborează deja Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități.
Se elimină și articolul care prevede că „în desfășurarea activităților care îi revin, Consiliul acționează în mod independent și autonom, având la bază principiile corectitudinii și moralității”.
Membrii Consiliului de Monitorizare vor primi sporuri, dar și-au tăiat sporul de pericol, pe care și-l puseseră la prima modificare a legii, când se simțeau în pericol la vizitele de monitorizare și își vor putea lua 12 autoturisme, aceasta fiind o prioritate și a fostului șef al Consiliului de Monitorizare, Florinel Butnaru.
Citește mai multe despre acest subiect aici: N-are bani pentru monitorizarea persoanelor cu dizabilități, dar cumpără trei mașini | Newsweek Romania
Marți, aceste modificări au fost adoptate în Comisia de Constituționalitate și Comisia de dreptrile omului din Senat, urmând să fie trimise pentru vot la plen. După ce ONG-urile care luptă pentru drepturile persoanelor cu dizabilități au semnalat public situația, legea a fost retrimisă la Comisia de drepturile omului, urmând să fie rediscutată, din sursele Newsweek România, săptămâna viitoare.
ONG-urile care au semnalat modificarea pe ascuns a Legii 8/2016 sunt: Centrul de Resurse Juridice (CRJ), Asociația Ceva de Spus , Fundația de Abilitare Speranța, Asociația Tonal, Asociația ProAct Suport , Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale- FONSS (44 ONG-uri) , Consiliul Național al Dizabilității din România- CNDR (26 ONG-uri și Federația Dizabnet (117 ONG-uri).
CM riscă să piardă fondurile europene după care aleargă, pentru că elimină prevederile fundamentale din Convenția ONU
Georgiana Pascu, de la Centrul de Resurse Juridice, care face vizite de monitorizare în centre pentru persoane cu dizabilități instituționalizate din 2003, a explicat, la RFI, că Legea 8/2016, care se bazează pe Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, stipulează că CM facilitează accesul ONG-urilor de drepturile omului în vizite inopinate, posibilitatea ca ONG-urile să poată dobândi calitate procesuală activă, adică îi pot reprezenta pe oamenii care sunt abuzați, dar și că persoanele cu dizabilități pot să desfășoare vizite de monitorizare în aceste instituții, chiar dacă nu merg împreună cu Consiliul de Monitorizare. Instituția are în prezent și atribuția de a examina încălcări ale drepturilor omului și de a sesiza de îndată organele judiciare când au loc posibile încălcări ale drepturilor omului în instituții.
Însă, prin modificările făcute acum, aceste prevederi sunt practic eliminate, „văduvind” Consiliul de Monitorizare de scopul pentru care a fost creat.
„Ce se dorește, cred, este, așa cum spunea și dl președinte al CM, este accesul la fondurile europene – doar vedem că este toată această discuție despre PNRR, programul operațional pentru incluziune si demnitate socială, și se pare că, așa cum este construit acum CM, nu ar avea acces la acești bani. Ceea ce nu știu, probabil, nici Senatul și nici președintele CM este că acest tratat de drepturile omului, Convenția ONU, în baza căruia funcționează dumnealor, reprezintă condiționalitate pentru accesul la fondurile europene. Cu alte cuvinte, pentru ca România să poată să tragă bani de la UE din fondurile structurale, România treb să demonstreze Comisiei Europene că are programe, legi prin care arată că societatea civilă și persoanele cu dizabilități sunt implicate în tot acest proces. Practic, CM își taie accesul la viitoare fonduri, pentru că și noi vom se sesiza de îndată CE”, a declarat Georgiana Pascu, la RFI.
Șeful PSD al Comisiei de drepturile omului dă înapoi: „Legea trebuie votată ca respingere!”
Newsweek România i-a întrebat pe președintele și vicepreședintele Comisiei de drepturile omului din Senat ce părere au despre aceste modificărila Legea 8/2016, pe care le-au girat, Comisia de drepturile omului din Senat fiind cea care avizează de altfel și numirea conducerii CM.
Senatorul Constantin Bogdan Matei (PSD), președintele Comisiei de drepturile omului, a transmis Newswweek România că nu susține aceste modificări și că legea trebuie respinsă, iar senatorul PNL Ioan Cristina, vicepreședinte al Comisiei, nu a răspuns întrebărilor reporterului Newsweek.
„Nu sustin aceste modificări! Părere personală: legea trebuie votată în integralitate ca și respingere!”, a declarat senatorul PSD Constantin Bogdan Matei, pentru Newsweek România. Șeful Comisiei de drepturile omului a precizat că va trimite și răspunsuri detaliate la întrebările Newsweek, pe care le vom publica dacă le vom primi.
Și USR va vota pentru respingerea modificărilor la Legea 8/2016, a declarat pentru Newsweek România senatorul Cosmin Poteraș, care monitorizează, de anul trecut, activitatea Consiliului de Monitorizare și care a făcut sesizări privind modul în care Gabriel Botnariu a fost înscăunat șef al instituției.
Citește mai multe aici: Culisele ședinței în care un ex-senator PSD e pe cale să devină șeful Consiliului de Monitorizare | Newsweek Romania
Senator USR: Dacă trece legea și ONG-urile nu vor mai avea acces, soarta oamenilor din instituții e pecetluită
„Legea, așa cum e ea acum, cel mai bine ar fi să fie respinsă. Nici nu mai poți acum la reexaminare să o corectezi, în orice formă dacă trece va produce niște rele. Cel mai grav mi se pare mie că au eliminat accesul ONG-urilor la vizite în centrele rezidențiale, pentru că știam că, atunci când ajunge un ONG în control, face ce trebuie. Dacă trece legea asta și nu vor mai avea acces, soarta oamenilor din instituțiile astea e pecetluită.
Pe mine mă îngrijorează un pic modul pe repede-înainte la plen, la comisie n-au chemat ONG-urile, având totuși un tratat internațional la care te raportezi și tu scoți ONG-urile, care au rol-cheie, fără măcar să le consulți, au venit cu un raport și au băgat-o la plen, mie asta îmi spune că există un consens să treacă legea asta. Îmi dă totuși speranță că am reușit să o retrimitem la Comisie, noi (USR) am cerut retrimiterea la comisie și toate partidele au votat pentru retrimitere. Mi-e foarte greu să-mi dau seama dacă va trece, dar de la comisie a venit cu raport de admitere. În comisie, doar colegii noștri au fost împotrivă”, a declarat senatorul USR Cosmin Poteraș, pentru Newsweek România.
Șeful CM ne trimite să mai citim modificările la lege
În schimb, președintele Consiliului de Monitorizare, Emanuel Gabriel Botnariu, nu se pronunță punctual asupra oportunității modificării legii, deși a fost unul dintre inițiatorii primelor modificări, pe vremea când era senator PSD, însă a sugerat, răspunzând la întrebările Newsweek România, că suntem dezinformați sau că nu am citit în integralitate proiectul de inițiativă legislativă.
Altfel, referitor la finanțarea diverselor acțiuni și cursuri, președintele CM se oprește doar asupra cursurilor, spunând că ANDPDCA nu ține cursuri de formare pentru inspectorii de monitorizare. Despre faptul că instituția pe care o conduce nu va mai facilita accesul ONG-urilor în centre, președintele CM spune că orice candidat desemnat de ONG-uri poate dobândi calitatea de expert independent.
Dar, potrivit anunțului de pe site-ul CM cu condițiile pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru a fi calificat ca expert independent, aceasta ar trebui să știe o sumă de legi, să aibă o scrisoare de la un ONG, să nu fi „denigrat” Consiliul de Monitorizare. Cu alte cuvinte, o persoană cu dizabilități care a trăit mulți ani într-un centru, dar care poate avea o formă de dizabilitate intelectuală, nu va putea să obțină acest statut de „expert independent” la care se referă Botnariu. Despre condițiile puse de Emanuel Botnariu puteți citi mai multe aici.
Referitor la notificările de deces, președintele CM spune că un alt paragraf menționează că instituția urmărește dacă, în cazurile de deces, instituțiile și unitățile de asistență socială sesizează organele judiciare în vederea efectuării autopsiei, trimițându-ne să citim un articol mai jos.
Totuși, în prezent, legea prevede că instituția „primește și analizează notificările de deces transmise conform art. 13 de către instituțiile prevăzute la art. 2 alin. (2); urmărește dacă în cazurile de deces al persoanelor cu dizabilități instituțiile prevăzute la art. 2 alin. (2) sesizează organele judiciare în vederea efectuării autopsiei medico-legale, potrivit legii”.
Actualul șef al CM, autor al primei incercări de modificare a legii in baza căreia funcționează CM.
Redăm răspunsurile președintelui CM, așa cum au fost ele transmise Newsweek România:
„Conform acestor modificări, CM va putea să finanțeze diverse acțiuni, inclusiv să țină cursuri. Nu se vor suprapune aceste acțiuni cu cele făcute de Autoritatea Națională pentru Persoane cu Dizabilități, Copii și Adopții?
Referitor la prima întrebare, dețineți informația că ANDPDCA ține cursuri de formare profesionala continuă inspectorilor de monitorizare? Pentru că dacă este așa, va asigur că ați fost dezinformată. Dacă schimbăm premisele de la care plecăm, atunci nu vă înțeleg întrebarea, va rog să fiți mai precisă.
Un articol care ar urma să dispară din lege se referă la faptul că CM își va face activitatea independent și autonom. De ce ați fost de acord cu eliminarea acestui articol?
Referitor la cea de-a doua întrebare a dumneavoastră, "independența" și "autonomia" sunt condiții sine qua non în funcționarea Consiliului de Monitorizare. Aceste două atribute nu sunt subiect de discuție sau de negociere in nicio modificare legislativă.
Alte modificări se referă la faptul că ONG-urile nu vor mai acces pentru vizite de monitorizare în centre, numai persoanele care au dobândit calitatea de expert independent (fără să fie menționat cum anumeva fi acesta dobândită), Consiliul de Monitorizare va putea face sesizări către organele penale pentru încălcarea drepturilor persoanelor cu dizabilități într-un termen de 30 de zile, iar CM doar va primi notificările de deces, nu va mai avea obligația să le analizeze. Cum anume vor contribui aceste modificări la mai buna supraveghere a modului în care sunt tratate persoanele cu dizabilități din centre?
Pentru claritatea răspunsului, permiteți-mi să iau fiecare element scris de dumneavoastră, pe rând.
1. “ONG-urile nu vor mai acces pentru vizite de monitorizare în centre, numai persoanele care au dobândit calitatea de expert independent (fără să fie menționat cum anume va fi acesta
dobândită)”
a) După cum știți, pe site-ul Consiliului de Monitorizare există procedura de selecție a experților independenți, așa cum sunt ei amintiți în lege. În textul procedurii ați citit faptul că orice candidat, pentru a avea dosarul complet, trebuie să aibă experiență în domeniul drepturilor omului și al drepturilor persoanelor cu dizabilități. Ați mai citit de asemenea, faptul că experiența aceasta trebuie fi dovedită printr-o “recomandare scrisă de la una dintre organizațiile neguvernamentale prevăzute la art. 5 ali. (1) din Legea nr. 8/2016”. Prin urmare, mențiunea dumneavoastră potrivit căreia “ONG-urile nu vor mai acces pentru vizite de monitorizare în centre” nu este fundamentată având în vedere faptul că ONG-urile sunt cele care girează pentru aceste persoane care merg în vizitele de monitorizare împreună cu inspectorii Consiliului de Monitorizare.
b) Legea nr. 8/2016 pe care o cunoașteți foarte bine, nu acordă, prin textul ei, dreptul de inițiativă legislativă pentru Consiliul de Monitorizare. Acestea fiind spuse, nu ne putem pronunța asupra legislației care reglementează statutul de expert independent.
2. “Consiliul de Monitorizare va putea face sesizări către organele penale pentru încălcarea
drepturilor persoanelor cu dizabilități într-un termen de 30 de zile”
Prin legea sub care funcționăm, nici în acest caz, modificarea legislativă nu ne aparține, dar am remarcat că a fost introdus în textul de lege o precizare exactă a perioadei de timp în care Consiliul de Monitorizare va sesiza organele de cercetare penală competene în cazul în care constată încălcări ale drepturilor persoanelor cu dizabilități.
3. “CM doar va primi notificările de deces, nu va mai avea obligația să le analizeze.”
Citind această afirmație a dumneavoastră, pot doar să vă recomand să recitiți în integralitate textul de lege. Pornind de la premisa că vă referiți la Art. 4, lit. f de unde a fost eliminată precizarea “și analizează” vă recomand să nu vă opriți cu lectura aici, ci să continuați și cu litera g, adică paragraful imediat următor care spune că “urmărește dacă în cazurile de deces ale persoanelor cu dizabilități instituțiile prevăzute la art.2 alin (2) sesizează organele judiciare în vederea efectuării autopsiei medico-legale, potrivit legii”. Pot doar să presupun că eliminarea sintagmei “și analizează” a fost propusă pentru a se evita un pleonasm
între cele două paragrafe. Vă mulțumesc pentru interesul acordat instituției noastre.”
