Final în cazul Sorina. Cine și cum a jucat ping-pong cu viitorul unei fetițe

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 26.07.2019 - 13:01

„Cazul Sorina” a evidențiat lipsurile sistemului de asistență maternală, dar și faptul că deciziile definitive ale instanței sunt puse sub semnul întrebării, la presiunea telejustiției și a opiniei publice.

SHARE

„Anulați adopția! Hoții de copii! Sorina, noi vom lupta, traficanții nu te ia (u - n.r.)“. Acestea sunt lozincile strigate de câteva zeci de persoane din Baia de Aramă, care rezumă, de fapt, modul în care autoritățile au tratat adopția unei fetițe de opt ani din județul Mehedinți, de etnie romă, care a trăit în grija unei asistente maternale profesioniste timp de șapte ani și care a fost refuzată la adopție de peste 100 de familii.

Cazul Sorinei a ajuns în atenția publică în 22 iunie, după o filmare șocantă, care arată cum fetița țipă și se zbate în mâinile procuroarei de caz Maria Pițurcă, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

Opoziția copilei era alimentată, spun rapoartele Poliției, citate de același Parchet, de poveștile care i se spuseseră, precum că părinții adoptivi voiau să-i ia organele.

Paranoia a început cu un an înainte, când familia Șărămăt, a fostei asistente maternale care a îngrijit copila, a reclamat familia adoptatoare Săcărin la DIICOT, pe motiv că vor fetița pentru trafic de organe, plângere de altfel clasată.

Citește și: Familia Sorinei a pierdut zborul din cauza autorităților române. Explicațiile Poliției de Frontieră 

Lozinca „americanii ne iau copiii și fac trafic de organe“ a supraviețuit în spațiul public, fiind preluată mai ales pe rețeaua de socializare Facebook și alimentând curentul anti-adopția Sorinei.

Apoi, discursul cu „americanii care ne iau copiii“ (familia Săcărin este formată din români stabiliți în America, adopțiile internaționale pentru cetățeni străini nu sunt legale în România, n.r.) a fost preluat de Antena 3 și RTV, televiziuni apropiate Puterii, care au întreținut oprobriul la adresa familiei Săcărin.

Imediat după intervenția procuroarei Maria Pițurcă, politicienii Puterii n-au ratat ocazia să critice Justiția și să arunce o umbră de îndoială asupra adopției: pe un ton mai blând, precum șefa Guvernului, Viorica Dăncilă („m-au revoltat mult acele imagini;  Sorina să știe că nu este singură, alături de ea sunt mulți români“), ori ministra interimară a Justiției, Ana Birchall („regret că asist la așa ceva, nu voi tolera niciodată un asemenea abuz“), ori de-a dreptul inchizitorial, precum șeful Senatului și președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu („cu adevărat am ajuns republica procurorilor“). 

Războiul din tribunale

După acest moment, procurorul general interimar Bogdan Licu a atacat în instanță decizia definitivă de adopție, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, cerând revizuirea adopției (adică anularea adopției), precum și emiterea unei ordonanțe președințiale, prin care fetița să rămână în țară până la finalizarea cercetărilor.

Licu spunea că a aflat din presă despre cazul Sorinei, iar „legea m-a obligat să nu stau și să fiu spectator“.

În schimb, plângerea pe care familia Săcărin a depus-o împotriva sa și a procuroarei de caz de la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), secție care o cercetează pe procuroarea de caz Pițurcă pentru abuz în serviciu, Bogdan Licu a luat-o în derâdere: „Da, sunt foarte speriat“.

Ramona și Gabriel Săcărin, părinții adoptivi ai Sorinei, au luptat din aprilie pentru a-și lua copila de la asistenta maternală

Tot SIIJ o cerectează și pe Violeta Morjan, managerul de caz al Sorinei, pe care o acuză de fals în declarații.

Cele două sesizări făcute de procurorul general au fost respinse de instanță: adopția Sorinei de către familia Săcărin a rămas în vigoare, iar copila poate părăsi țara alături de familia ei. Bogdan Licu a făcut apel în cazul emiterii ordonanței președințiale, iar la închiderea ediției nu știm decizia definitivă a instanței.

Un alt dosar penal o vizează pe ex-asistenta Mariana Șărămăt, care este cercetată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova pentru lipsirea de libertate în mod ilegal a copilei și pentru nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorei.

Citește și: Instanța a decis: Sorina e liberă să plece cu părinții ei în America. Procurorul general face apel 

Neregulile din plasamentul Sorinei

Mariana Șărămăt, căreia i-a fost retras atestatul de asistent maternal profesionist în 24 mai, la o lună și o zi de la pronunțarea definitivă a adopției, a susținut că a fost înșelată de Protecția Copilului Mehedinți, care i-ar fi comunicat că fetița nu era adoptabilă.

De altfel, aceasta a depus mai multe cereri de adopție în perioada de potrivire a Sorinei cu familia Săcărin, însă pe multe le-a retras ulterior și nu a dus la capăt demersurile pentru obținerea unui atestat de adoptator, fapte consemnate în decizia definitivă a Curții de Apel Craiova, prin care instanța încredința copila familiei Săcărin și aprecia că familia Șărămăt a avut o „atitudine oscilantă“ față de adoptarea copilei.

Pe de altă parte, Gabriel Săcărin, tatăl adoptiv al Sorinei, a declarat, pentru Newsweek România, că familia lui s-a pregătit pentru adopție din 2015, iar în 2018 a primit o potrivire prin Registrul Național pentru Adopții: pe Sorina.

Familia Săcărin își propusese să ia primul copil cu care îi potrivește sistemul. „De ce atâta îndârjire? Dumnezeu ne-a ales pe mine și pe soția mea să ducem această luptă, noi îi dăm o șansă acestui copil“, a spus Gabriel Săcărin.

Dincolo de declarații, ce știm cu siguranță că s-a întâmplat cu Sorina aflăm din documentele oficiale: astfel, un raport al Direcției Generale a Protecției Copilului Mehedinți a arătat că, din 2013 până în 2017, când copila a fost declarată adoptabilă, familia Șărămăt nu a depus nicio cerere de adopție, ba mai mult, ex-asistenta maternală a scris două declarații în care a susținut că nu vrea să adopte fetița, declarații consultate de Newsweek România.

Adelina și Mariana Șărămăt au acuzat, la emisiunea lui Mihai Gâdea, de la Antena 3, „presiuni“ care au dus la adoptarea Sorinei

Mariana Șărămăt „a încercat să descurajeze orice inițiativă a familiei de a se apropia de copil, aducând injurii familiei adoptatoare“, ba chiar i-a făcut fetei un certificat de retard ușor, „să nu plece de la ei“. Rapoarte medicale arătau că fetița se lupta cu malnutriția, avusese giardia și pneumonie.

Citește și: Corpul de Control: Protecția Copilului Mehedinți, fiasco în cazul Sorinei 

Și Corpul de Control al Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție (ANPDCA) a reținut, într-un raport din 24 iunie 2019, consultat de Newsweek România, că fetița nu a fost pregătită pentru ieșirea din sistemul de protecție, atribuție care îi revenea asistentei maternale, dar și că nu fusese monitorizată corespunzător de managerul de caz. În raportul Corpului de Control, este propusă cercetarea administrativă a angajaților din Protecția Copilului Mehedinți care nu au respectat legea în cazul Sorinei. 

Ceea ce a arătat însă acest caz este că nu există nicăieri precizat clar în lege modul în care un copil adoptat trece de la asistentul maternal profesionist (AMP) care îl îngrijește la familia adoptivă: se prezumă că asistentul maternal ar trebui să colaboreze la adopție, conform fișei postului.

De altfel, un raport consultat de Newsweek România, elaborat anul trecut de Banca Mondială, la cererea ANPDCA, arăta că asistenții maternali îi încurajează pe copii să le spună „mamă“ și „tată“, „pentru a minimiza sau slăbi rolul familiei biologice“, că nu sunt suficienți manageri de caz care să monitorizeze asistenții, dar și că, în general, „asistenții nu înțeleg că a fi AMP este o meserie“ și „își însușesc copiii“.

Citește și: DEZBATERE Cât de eficientă e asistența maternală în România 

Unul din 10 asistenți a adoptat sau este în curs de adopție al unui copil pe care l-a avut în plasament.

În final, după teoriile conspirației aruncate în spațiul public, un singur lucru a rămas pe dinafară: interesul superior al fetiței, așa cum este stabilit prin planul individualizat de protecție.  În cazul Sorinei, era adopția.

Gabriela Coman, șefa ANPDCA, a rezumat situația, într-o declarație pentru Newsweek România: „Plasamentul la asistent maternal este o măsură cu caracter temporar, iar asistentul maternal este un angajat al Protecției Copilului care se ocupă pe o perioadă determinată de timp de creșterea copilului, având ca obligație să-l pregătească pentru reintegrarea în familia naturală sau pentru adopție.

Dacă adopția este stabilită ca finalitate a planului individualizat de protecție, asistentul maternal are prioritate la adopție, însă asistentul maternal a declarat că nu dorește adoptarea copilului”.

Adopția Sorinei va fi monitorizată în SUA timp de doi ani.

Citește și: Semnele de întrebare din cazul fetiței de la Baia de Aramă 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.