Peste 40% dintre români nu își pot permite carne sau pește pe masă o dată la două zile

Peste 40% dintre români nu își pot permite carne sau pește pe masă o dată la două zile. La capitolul sărăcie, România continuă să se mențină pe primele poziții ale clasamentului european. 

România rămâne în top la nivel european în privința riscului de sărăcie, în condițiile în care tinerii români nu își permit o vacanță sau un telefon mobil.

Potrivit ultimului raport Eurostat, România ocupă a doua poziție, fiind surclasată doar de Bulgaria, în ceea ce privește calitatea produselor consumate, conform Monitorul de Cluj.

Astfel, în 2022, 8,3% din populația UE nu și-a putut permite o masă care să conțină carne, pește sau un echivalent vegetarian la fiecare două zile, cu un punct procentual mai mult față de 2021 (7,3%), potrivit datelor Eurostat.

În privința persoanelor expuse riscului de sărăcie, în 2022 ponderea la nivelul UE era de 19,7%, cu 2,2 puncte procentuale mai mare decât în ​​2021 (17,5%).

Risc crescut de sărăcie

Cea mai mare pondere a persoanelor aflate în risc de sărăcie care nu-și pot permite o masă adecvată a fost înregistrată în Bulgaria (44,6%), urmată de România (43,0%) și Slovacia (40,5%), potrivit oficiului european de statistică.

Pe de altă parte, cea mai mică pondere a fost înregistrată în Irlanda (5,0%), urmată de Luxemburg (5,1%) și Cipru (5,6%).

Citește și: Câte școli cu WC-ul în curte avem? Toți ministrii educației au spus că vom scăpa de această rușine

Capacitatea de a-și permite o masă cu carne, pui, pește sau echivalent vegetarian la fiecare două zile se numără printre elementele observate la nivel de gospodărie pentru a calcula rata deprivării materiale și sociale severe. 

Acesta este unul dintre indicatorii principali ai Pilonului european al drepturilor sociale – Tabloul de bord social al indicatorilor.

Capacitatea de a-și permite o masă adecvată face, de asemenea, parte din Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD). Al doilea obiectiv „Foametea zero” (ODD 2) urmărește eradicarea foametei și a tuturor formelor de malnutriție, asigurând în același timp accesul la alimente sigure, hrănitoare și adecvate.