Supraoamenii fără adăpost din București: doar doi au fost testați pozitiv cu COVID, nici un deces

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 21.10.2020 - 12:56
Echipa Carusel distribuie pachete din timpul stării de urgență oamenilor vulnerabili. Sursa: Facebook Carusel

În unele zile, în România, rata testelor de COVID pozitive este și de 30%. Trei din zece oameni testați au virusul. În fiecare zi. În toată pandemia, însă, în luni de zile, din sutele, poate miile de oameni fără adăpost din București, au fost testați pozitiv doar doi.

SHARE

Și nu a murit nimeni.

Asta înseamnă că oamenii străzii sunt imuni la COVID-19? Nu, asta înseamnă că ei aproape că nu există pentru autorități. Iar dacă ei nu există, nu pot avea nici COVID.

Nu dețin statistici despre situația oamenilor fără adăpost infectați cu COVID sau care au murit infectați cu COVID nici Ministerul Sănătății, nici Grupul de Comunicare Strategică.

În Capitală, în timpul stării de urgență, circa 1.000 de oameni au fost cazați în adăpostul Primăriei Generale și în adăposturile de sector. În perioada stării de urgență, din aceste persoane, a fost diagnosticat cu coronavirus un singur om, iar în perioada stării de alertă, încă un om, precizează, într-un răspuns pentru Newsweek România, Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București (DGASMB) și nu s-a înregistrat nici un deces.

DGASMB spune că sunt testate persoanele care sunt cazate în centrul municipalității, „Sf. Ioan”, care este un adăpost de noapte, iar în medie, sunt cazate circa 180 de persoane în fiecare noapte.

În schimb, spitalele din Capitală arată altceva. Ne-au răspuns la întrebări Floreasca, Bagdasar-Arseni, Spitalul Universitar și Elias.

Circa 70 de persoane fără adăpost au ajuns la aceste spitale din martie până în septembrie, dar sub 5 au fost depistate cu coronavirus. Unitățile medicale ne-au spus că sunt testați doar cei cu simptome de COVID-19 și care urmează să fie internați. Din cei care au fost în spitale, doar trei persoane au ajuns într-un adăpost apoi. La Spitalul Universitar și Spitalul Elias, medicii sunt mai degrabă iritați că oamenii fără adăpost le blochează paturile din Unitatea de Primiri Urgențe (UPU).

Pe teren, însă, cei mai mulți oameni fără adăpost cu care am vorbit mi-au spus că nu au fost testați, unii spun că au fost testați cu forța sau când au mers la spital. Pe de altă parte, mulți știu pe cineva care a murit cu coronavirus, dar sunt sceptici și spun că se exagerează cu epidemia.

La Universitar, „un astfel de pacient staționează în salonul de supraveghere din UPU”

La Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni, au ajuns din martie până în septembrie 55 de oameni fără adăpost, doi dintre ei au fost testați pozitiv cu coronavirus, iar 15 au fost transferați către o altă unitate medicală.

La Spitalul Universitar, în perioada stării de urgență, au ajuns la UPU cinci persoane fără adăpost, iar după intrarea în starea de alertă, numărul acestora a crescut, fiind aduse de fiecare dată „cu ambulanța, cazuri luate de pe stradă, la solicitarea oamenilor care treceau prin zonă și care au sunat la 112”. Spitalul Universitar nu precizează câți oameni au venit până în septembrie, dar menționează că sunt „șase astfel de persoane care vin în mod repetat la UPU, uneori și de câte 2-3 ori pe zi, aduse de ambulanță. În permanență există cel puțin un astfel de pacient care staționează în salonul de supraveghere din UPU, din cauza duratei lungi a finalizării procedurilor de către autorități pentru găsirea unui adăpost”.

Persoanele care ajung la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Universitar sunt testate de COVID doar dacă au simptome specifice sau urmează să fie internate în spital. Nici una din persoanele fără adăpost aduse la acest spital nu a fost depistată pozitiv cu COVID și nu s-a înregistrat nici un deces, precizează SUUB, în răspunsul pentru Newsweek România.

La Floreasca, nu au ajuns persoane fără adăpost în perioada stării de urgență, iar în perioada stării de alertă, au îngrijit trei oameni fără adăpost - care au avut teste negative la infecția cu coronavirus și au fost trimiși în centre sociale apoi.

Medicul Diana Dobrin, de la UPU a Spitalului Elias, nu știe să-mi spună câți oameni fără adăpost au fost tratați în spital, dar că toți cei care au ajuns la spital au fost testați dacă au prezentat simptome de infectare cu coronavirus, însă nici unul din cazurile sociale nu a fost confirmat cu COVID-19.

„Dacă stau mai mult în UPU încercăm să le rezolvăm și problema socială, mai ales în anotimpul rece, pentru noi reprezintă o problemă, pentru că ne ocupă mult loc multă vreme. În general, nu vine nici unul singur. Vin cu Serviciul de Ambulanță, rareori vin și singuri, sunt, dar sub 1 la sută vin cu mijloace proprii, mulți nu doresc să vină la spital, mulți nu doresc nici să meargă în centre sociale, după ce se rezolvă problema - că problemele sunt legate de etilism acut, căderi, diverse, faptul că sunt solicitări că îi văd dormind pe stradă de către populație, ei neavând nimic decât că sunt caz social; îi spălăm, îi igienizăm, uneori îi îmbrăcăm și cu haine pe care le aducem noi de acasă și merg în centre, apoi pleacă, părăsesc centrele. Au multiple prezentări la noi, pentru că ei vin din teritoriul deservit de ambulanțe din jurul spitalului nostru - Sectorul 1, Ilfov.

În general, avem probleme cu ei, că sunt agresivi, marea majoritate sunt sub influența băuturilor alcoolice sau a altor substanțe”, spune medicul Diana Dobrin, într-o declarație pentru Newsweek România.

Omul de care nu se lipește „covidul”

„M-a testat din cap până-n picioare”, îmi spune Laurențiu, un bărbat trecut de 60 de ani, care doar ce a ieșit de la Floreasca, în urmă cu o zi. Are ditamai rana în frunte, o geacă murdară și o cămașă.

E miercuri seară, trecut de ora 21.00 și sunt în centrul orașului, la hotelul Horoscop. Miercurea e ziua când cei de la Carusel vin cu pachete și aici, iar vreo 60-70 de oameni, beneficiarii lor, au început să se strângă la ieșirea de la metrou cu jumătate de oră înainte. Se așează pe împrejmuirea din beton, mai schimbă impresii și așteaptă. Unii sunt cu sacoșele după ei, cei care locuiesc aproape vin în papuci, deși e sfârșit de septembrie.

Mulți sunt consumatori de droguri, trăiesc pe străzi, în adăposturi improvizate sau abuziv, în case retrocedate, unde plătesc chirii altora care locuiesc tot ilegal acolo. Ei n-au mers în adăposturile Primăriei în timpul stării de urgență.

Citiți mai multe despre evacuările forțate și problemele de locuire cu care se confruntă oamenii vulnerabili aici: Evacuații. Fără casă, fără șansă, doar iarnă

Laurențiu e consumator de droguri și doarme într-o „tărăboanță” de mașină părăsită pe care o numește „Cotețul”. „Omul străzii. Homeless, cum zic americanii”, se descrie el.

Îmi spune că a strâns amenzi de 8.000 de lei, iar în perioada stării de urgență, când nimeni nu putea să stea pe stradă, el a văzut doar jandarmi care patrulau, iar polițiștii se adunau în spatele magazinului Unirea și „stăteau să treacă timpul”.

Spre deosebire de mulți din cei cu care vorbesc în seara asta, Laurențiu crede în existența coronavirusului, dar spune, amuzat, că nu se lipește „covidul” de el. Vărul lui mă întreabă, cu limba împleticită, dacă îi pot ajuta cu ceva.

Laurențiu a ieșit de la Floreasca marți și spune că și medicul care s-a ocupat de el s-a mirat că nu e bolnav de coronavirus, însă bărbatul indică spre alcool ca fiind salvarea sa.

„În perioada asta a fost foarte greu”

Carusel este un ONG din Capitală care ajută oamenii fără adăpost din 2011. Mașina organizației ajunge la Unirii la 9 fără câteva minute. Oamenii se adună la semafor și se ceartă pe ordinea în care vor merge la mașină. Cele două voluntare le dau oamenilor ceai cald și măști de protecție, iar asistentul social Zamfi Pînzariu îi întreabă dacă au nevoie de vreo pastilă de măsea, ce le face un picior plin de răni, cum o duc cei dragi.

Pachetele conțin sandvișuri, medicamente, seringi, comprese, apă pentru preparate injectabile, șervețele umede, ceva dulce și prezervative. Echipa Carusel își va petrece noaptea pe teren. Vor merge la alți consumatori, oameni vulnerabili care nu se pot deplasa, la oameni care locuiesc în adăposturi improvizate și la lucrătoarele de sex comercial. În multe locuri, ajung în urma sesizărilor care vin de la oameni. „În perioada asta a fost și este foarte greu, încercăm să îi ajutăm pe oameni să le facem buletine, ca să aibă acces la tratament, în spitale, au nevoie de săpun, de pijamale, poate de ceva de mâncare”, îmi explică Zamfi și continuă: „Nu stăm pe loc, încercăm să ne adaptăm la condiții”.

Mulți dintre oamenii străzii n-au avut de mâncare în timpul stării de urgență, unii dintre ei cerșeau, iar, când ceilalți n-au mai putut ieși afară, n-au mai primit nici cei câțiva lei cu care să-și ia ceva de mâncat. Atunci, Carusel s-a adaptat: a început să distribuie conserve.

Acum, că vine frigul, vor da pături, izoprene, saci de dormit, folie pentru cei care vor să-și încropească un adăpost, căciuli, haine și șosete. În fecare marți, echipa Carusel duce pachete cu alimente de bază la familii vulnerabile.

Testat cu forța de „mascați”

Oamenii își iau pachetele și se opresc câteva minute să-și mănânce sandvișurile și să-și bea ceaiul. Unii mă întreabă dacă îi pot ajuta ca să primească metadonă.

Vreo doi râd când îi întreb despre coronavirus: „Nu există așa ceva, e o invenție, e o vrăjeală”, îmi spune un bărbat, care are un prieten care a murit recent – după ce s-a infectat cu coronavirus – dar „părinții lui au fost influențați să spună că a murit de boala aceea”. Stau la rând cu un bărbat care îmi spune că vine la Carusel de ani de zile. Spune că are 34 de ani și 15 i-a petrecut în închisoare. „Afară, în libertate, nu se uită nimeni la tine”. Nu prea crede în COVID, iar, la câte alte probleme are, asta e ceva nu-l mai atinge.

„Asta-i România, doamnă”, adaugă amar. Un altul îmi spune că a fost testat pentru COVID-19 în timpul stării de urgență, dar nu aflu dacă a fost depistat pozitiv: „Am fost testat din întâmplare, m-a prins o echipă de mascați, m-a luat în dubă și atunci m-a testat”.

Un alt bărbat mă oprește să-mi spună: „Mi-am luat o amendă – 500 de lei – pentru că am modificat data de pe declarație. Dar nu m-a întrebat nimeni dacă am bani să-mi cumpăr foi”.

Protecția Socială estimează 1.000 de oameni fără adăpost în București

În București, Direcția Generală de Asistență Socială estimează că trăiesc până într-o mie de oameni fără adăpost. DGASMB a făcut estimarea bazându-se pe numărul de oameni din adăposturile de stat (179 în centrele de sector și 294 în adăposturile primăriei), la care a adunat datele primite de la echipele de urgență privind numărul celor care refuză cazarea în adăposturi (349 de oameni). La acestea s-ar mai adăuga încă 10% - persoane care să nu fi fost identificate, monitorizate sau întâlnite pe stradă. 20 la sută dintre persoanele care apar în statistica DGASMB sunt femei și doar 50 la sută din total au avut ultimul domiciliu pe raza municipiului București.

„În luarea in evidenta au fost numarate persoanele care corespund definitiei  pe care o propune Federation Europeenne d'Associations Nationales Travaillant avec les Sans-Abri (FEANTSA) - Federatia europeana a asociatiilor nationale care lucreaza cu persoanele fara adapost si Observatorul European al PAFA, respectiv  orice persoana care este incapabila sa acceada sau sa mentina un adapost personal adecvat prin propriile mijloace, sau orice persoana care este incapabila sa se mentina intr-o locuinta personala in ciuda ajutorului serviciilor sociale”, mai precizează DGASMB, în răspunsul pentru Newsweek România.

Pe de altă parte, bazându-ne pe datele statistice oferite de Jandarmerie revistei Newsweek România, privind evacuările forțate ale oamenilor fără adăpost care ocupă case retrocedate și abandonate, ar mai fi vorba despre încă cel puțin pe atâția oameni. Și numărul cererilor pentru o locuință socială ne poate ajuta să ne facem o idee asupra celor care au nevoie de un acoperiș deasupra capului: doar în trei sectoare, la finele lui 2018, erau peste 14.000 de cereri depuse la primării.

Citește și: Ce se întâmplă cu oamenii fără adăpost în perioada epidemiei de coronavirus. Cum puteți ajuta

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.