Ce se întâmplă cu oamenii fără adăpost în perioada epidemiei de coronavirus. Cum puteți ajuta

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 30.03.2020 - 17:07

Primăria Capitalei a alocat circa 950 de locuri pentru oamenii fără adăpost, în timpul crizei de coronavirus, în urma prevederilor Ordonanței Militare 3. Numărul este insuficient pentru toți oamenii de pe stradă, însă, pe de altă parte, sunt mulți care refuză cazarea în centre.

SHARE

Unii au avut experiențe neplăcute cu centrele de stat în trecut, alții au dependențe și se tem că vor intra în sevraj. Unii au copii de care nu vor să fie despărțiți sau probleme medicale și refuză să meargă într-un centru, au explicat, pentru Newsweek România, activiștii Marian Ursan și Irina Zamfirescu, care ajută oamenii fără adăpost de ani de zile. 

Pe de altă parte, persoanele fără adăpost continuă să fie amendate de polițiști, chiar și în această perioadă. 

Citește și: Mădălina Turza: DGASPC-urile mai au materiale sanitare 7 zile. Ce protecție au oamenii vulnerabili

 

211 lei pe zi pentru un om fără adăpost 

Primăria Capitelei a alocat 211 lei pe zi pentru îngrijrea unui om fără adăpost, într-unul din centrele administrate de municipalitate. În total, Primăria a anunțat că a pregătit 959 de locuri pentru cei care trăiesc pe străzi. 

Măsura a fost anunțată abia în 25 martie, la nouă zile după ce în România a fost anunțată starea de urgență, din cauza epidemiei de coronavirus.

Amintim că, potrivit Ordonanței Militare Nr.3, „autoritățile administrației publice locale au obligația să identifice și să țină evidența persoanelor fără adăpost, precum și să asigure adăpostirea și îngrijirea acestora. Evidența persoanelor fără adăpost se actualizează și se raportează săptămânal la Centrul județean/al Municipiului București de coordonare și conducere a intervenției”.

Mii de oameni fără adăpost, în București

Din estimările Primăriei Capitalei, bazate pe numărul oamenilor care se aflau în adăposturile publice la începutul lunii martie, ar fi vorba despre 822 de persoane fără adăpost în București.

Dar, bazându-ne pe datele statistice oferite de Jandarmerie revistei Newsweek România, privind evacuările forțate ale oamenilor fără adăpost care ocupă case retrocedate și abandonate, ar mai fi vorba despre încă cel puțin pe atâția oameni. Și numărul cererilor pentru o locuință socială ne poate ajuta să ne facem o idee asupra celor care au nevoie de un acoperiș deasupra capului: doar în trei sectoare, la finele lui 2018, erau peste 14.000 de cereri depuse la primării.

Citește mai multe aici: Evacuații. Fără casă, fără șansă, doar iarnă 

În dimineața zilei de 27 martie, în adăposturile publice gestionate de Primăria Capitalei se aflau 496 de oameni fără adăpost, potrivit răspunsului PMB, la solicitarea Newsweek România.

Primăria spune că vrea să găsească fonduri pentru susținerea centrelor pe perioada stării de urgență, iar, după ridicarea acesteia, să le poată menține încă 60 de zile.

„Primăria Capitalei întreprinde demersuri pentru identificarea fondurilor necesare în vederea susținerii funcționării centrelor cel puțin pe perioada stării de urgență, urmând că, după încetarea acesteia, să fie identificate posibilități financiare suplimentare pentru o perioada tampon de 60 de zile”, a mai precizat PMB, la solicitarea Newsweek România.

 

Locurile în adăposturi au fost distribuite astfel:

„1. Complexul Integrat de Servicii Sociale pentru Adulti Sf. Ioan: 270 locuri.

Desi acest centru detine o capacitate mai mare de cazare (450 de locuri, n.r.), s-a decis limitarea numarului de locuri in aceasta perioada, pentru o mai buna monitorizare a beneficiarilor si o mai buna gestionare a masurilor anti-coronavirus. Incepand cu data de 25 martie 2020, acest centru se va izola, nemaifiind permisa intrarea unor beneficiari noi, persoanele deja cazate înțelegând nevoia acestei izolări.

 2. Adapost temporar Odesa: 74 locuri.

Deși, initial, acest adăpost de noapte era prevăzut a fi închis odată cu încălzirea vremii, s-a decis menținerea lui cel puțin până la intrarea în curba descendentă a infectărilor cu coronavirus. (Adăpostul Odesa este creat și administrat de Asociația Carusel, Primăria Capitalei oferind punând la dispoziție spațiul și plătind utilitățile, n.r.)

3. Adăpost femei: 23 locuri.

4. Unitate hotelieră 1: 74 locuri.

5.Unitate hotelieră 2:121 locuri.

6.Unitate hotelieră 3: 117 locuri.

7. Unitate hotelieră 4: 100 locuri

Plus încă 180 de locuri la nivelul sectoarelor”.

Newsweek România a solicitat date și de la primăriile de sector și va actualiza situația după ce primește răspunsurile.

 

2.100 de lei/lună, în medie, pentru un loc închiriat

Pentru locurile închiriate, respectiv cele 412 locuri în pensiuni, Primăria plătește 898.140 lei/lună, conform unui răspuns la o solicitare Newsweek România. Un calcul ne arată că în medie, Primăria plătește 2.179,9 lei pentru un loc de cazare/lună, adică aproape 73 de lei/zi.

 

Masă caldă, cu formular

Printr-o decizie din 23 martie, Primăria oferă și o masă caldă, la cantina socială „Grivița” (Calea Griviței, nr. 216, Sector 1). Valoarea unei mese este de 10 lei, dar, pentru a beneficia de ea, trebuie completat un formular. Persoanele nedeplasabile pot primi mâncare caldă la domiciliu din două în două zile sau alimente de bază, o singură dată. 

Formularul care trebuie completat pentru a primi o masă caldă. Sursa: Document PMB 

De masa caldă pot beneficia persoanele fără adăpost, persoanele adulte încadrate în grad de handicap, persoanele care sunt inactive pe piața muncii, familiile monoparentale, persoanele vârstnice cu venituri sub 705 lei, tinerii care părăsesc sistemul de protecție.

Persoanele care nu se pot deplasa pot suna la numărul 0800 821 218 și o echipă a Asistenței Sociale le va aduce mâncarea acasă, dar din două în două zile.

„ Dacă esti persoană fără venit, nedeplasabil sau pensionar cu venit sub 705 lei, familie monoparentala în dificultate socio – economică, aveți DOUA OPTIUNI:
A. optiunea de hrană caldă la domiciliu, care vi se livreaza prin voluntari din doua in doua zile
SAU
B. optiunea pentru pachetul de baza care conține: 1 litru ulei, pasta de tomate – borcan 750 gr , conserva pate ficat 200gr – 2 cutii, conserva peste 170 gr – 2 cutii, fasole verde/galbena 720 grame – 1 borcan, mazare boabe 720 gr – 1 borcan, paste fainoase 500 gr – 1 pachet, 1kg zahar, 1 kg făină, 1 kg mălai, 1 kg orez, biscuiti/croissant – 1 pachet/bucată. Acest pachet este calculat cu produse pentru 30 zile pentru doua persoane. Pachetul se acordă o singură dată cu mențiunea că după încetarea stării de urgență , în baza dosarului pentru cantină socială, beneficiați de masa în programul de cantină socială”, a anunțat Direcția de Asistență Socială, pe Facebook.

Citește și: Primărița Firea nu mai taie banii oamenilor cu dizabilități.Vezi istoricul răzgândirilor pe Facebook

 

Oamenii pot primi masa caldă și la următoarele adrese, doar între orele 12.00 și 15.00:

- Complexul de Servicii Sociale Ominis din Strada Turnu Magurele nr 17A, sector 4

- Cantina Ferentari din Calea Ferentari nr. 91, sector 5

- Cantina Sfântul Constantin din Strada Sfântul Constantin nr. 8, sector 1

- Cantina Grivița din Calea Griviței nr. 216 , sector 1

- Complexul de Servicii Sociale Sfântul Ioan din Bulevardul Theodor Pallady nr. 64, sector 3.

- Clubul Copiilor din Strada Mitropolit Filaret nr. 41 – 41A

 

Activista Irina Zamfirescu: Ce probleme sunt cu adăposturile publice

Irina Zamfirescu, activistă pentru drepturile omului, care ajută oamenii evacuați din 2013, a explicat, într-o declarație pentru Newsweek România, că principala problemă a sistemului public de protecție este că oamenii fără adăpost nu au încredere în autorități, mai ales că, în Capitală, de doar doi ani și Primăria s-a implicat în finanțarea unui alt centru, în afara celui din bd. Pallady, despre care oamenii spun că are condiții „inumane”.

 

„Persoanele fără adăpost reprezintă una dintre cele mai vulnerabile categorii. Hrana precară pe care au avut-o de-a lungul timpului, bolile care sunt tratate doar în sistem de urgență, deci când sănătatea lor este în stare critică, igiena improprie în condițiile în care nu au acces la materiale de igienă sau apă sunt lucruri care îi fac extrem de vulnerabili la această boală. Sunt persoane care timp de mai bine de zece ani au fost complet ignorate.

În București, ne-am limitat la ser viciile din Adăpostul Sf. Ioan (Pallady), loc pe care potențialii beneficiar îl evită din cauza comportamentului angajaților și a personalului contractat (firma de pază) și a condițiile pe care ei le numesc „inumane”.

Doar de doi ani, Primăria Capitalei, a reușit, cu sprijinul Asociației Carusel, să deschidă un adăpost în care persoanele fără adăpost să se simtă oameni. Este mult prea puțin și pare că este și un pic prea târziu.

Lipsa de încredere pe care persoanele fără adăpost o manifestă față de autoritățile publice va complica adăpostirea acestor oameni, în ciuda ordonanței militare. Din punctul meu de vedere, aceasta este cea mai mare vulnerabilitate a sistemului de protecție public – faptul că persoanele fără adăpost mai degrabă evită contactul cu autoritățile publice locale din București”, a explicat, pentru Newsweek România, activista Irina Zamfirescu, de la Active Watch.

Echipele de la Carusel îi ajută pe oamenii care nu vor să meargă în centrele de stat. Foto: Facebook Carusel

 

 

Marian Ursan, Carusel: Ieri, un coleg a fost în niște case părăsite și a întâlnit acolo de la copii de 2-3 ani, la oameni de 60-70-80 de ani

Activistul Marian Ursan, care ajută oamenii fără adăpost din 2011, prin ONG-ul Carusel, a explicat că sunt și multe persoane care nu vor să meargă în adăposturi, mai ales cei care au o dependență, dar și cei care au probleme medicale și pe care nu-i poți duce împotriva voinței lor. Răspunzând la o întrebare Newsweek România, Ursan a declarat că sunt oameni fără adăpost amendați în continuare, în această perioadă, de către polițiști.

 

„Lucrăm foarte mult pe telefon, se duce vorba de la unul la altul și mergem spre locurile unde oamenii se adăpostesc, case abandonate, spații ... deci mergem cât mai țintit, este un volum mai mare de muncă pentru noi, dar credem că altă soluție nu avem, mai ales pentru că oamenii cu care noi vorbim nici nu doresc să meargă la adăposturi. Vorbim despre oameni care se confruntă cu dependența, trăind într-un adăpost, intri în sevraj – ce faci? – și nu mă refer numai la droguri, ci și la alcool. Sunt oameni care au copii, sunt oameni care nu sunt singuri pe lume și nu se pot separa de ei. Nu pot să estimez, se schimbă situația de la zi la zi, dar tot mai mulți oameni ne caută, am vorbit ieri cu colegele de la SexWorkCall și îmi spunea Antonella că estimează că sunt 200 de fete trans aflate într-o situație disperată. Deci nu-mi dau seama. Ieri, un coleg a fost în niște case părăsite și a întâlnit acolo de la copii de 2-3 ani, la oameni de 60-70-80 de ani. Noi facem cumpărături cu banii pe care îi primim din donații, facem pachete și pe alea le dăm”, a explicat activistul Marian Ursan, lector la Facultatea de Sociologie a Universității București. 

El a mai arătat că „mai sunt oameni care au avut și tot felul de experiențe legat de adăposturi, o parte din oamenii care stau pe stradă nu vor să comunice cu noi și nu poți să-i duci cu forța. Sunt oameni care au o problemă medicală înainte să aibă o problemă socială și, în absența gestionării problemei medicale, nu ai cum să inviți oamenii în adăpost, pentru că ei nu vor percepe ca atare mesajul”.

Marian Ursan și cei șapte colegi ai săi, împărțiți în echipe, merg acolo unde îi cheamă oamenii fără adăpost, mai devreme, până în ora 22.00, ca să nu le facă probleme. Întrebat, în acest context, dacă oamenii vulnerabili mai sunt amendați de polițiști, activistul a răspuns că au primit amenzi. 

Până în 16 martie, Ursan și colegii săi de la Carusel au gestionat adăpostul de noapte „Odesa”, într-un spațiu pus la dispoziție de Direcția de Asistență Socială. În 16 martie, ei au închis, pentru că nu aveau echipamente adecvate și pentru că lucrau cu voluntari pe care nu au vrut să îi pună în pericol, în contextul epidemiei de coronavirus. Din sursele Newsweek România, în spațiul de la „Odesa” lucrează, pe perioada stării de urgență, asistenți din cadrul Direcției de Asistență Socială. 

 

Cum puteți ajuta 

„Oamenii pot ajuta cu donații și, poate atunci când ies din casă, pe lângă cele două pâini pe care le cumpără, să mai ia una să o dea unui om de pe stradă”, a arătat Marian Ursan. 

Puteți dona pentru Carusel aici: 

Cei care vor să facă donații pentru oamenii fără adăpost din centrele de stat din București le pot trimite și la Arena Națională, la adresa bd. Basarabia, nr. 37-39. Direcția de Asistență Socială spune că este nevoie de șampon, săpun, gel de duș, aparate de ras, deodorant, spumă de ras, pijamale, papuci, treninguri, șosete și lenjerie intima, haine de schimb, ceai, cafea, zahăr, sucuri, ziare, reviste, jocuri. 

 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -