Nou mecanism de monitorizare, pentru oprirea abuzurilor asupra oamenilor din grija statului

DE Octavia Constantinescu | Actualizat: 06.02.2020 - 14:23
Izolator la CRRN Răcăciuni, din județul Bacău. FOTO: ANDPDCA

Autoritatea pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA) a anunțat lansarea unui mecanism independent de monitorizare în centrele rezidențiale, unde se află copii și adulți cu dizabilități.

SHARE

În spațiul public au apărut numeroase cazuri în care persoanele cu dizabilități din grija statului sunt ținute în condiții mizere, hrănite cu resturi ori închise în centre.

Mădălina Turza, președinta Autorității, vorbește despre presiuni din sistem pentru stoparea vizitelor de monitorizare, în vreme ce sindicaliștii de la Federația Columna (Federația Salariaților din Administrația Publică Centrală și Locală din România) acuză un abuz de putere pentru că ANDPDCA permite organizației neguvernamentele CRJ să facă vizite de monitorizare inopinate în centre.

Ușa izolatorului de la CRRN Răcăciuni, din județul Bacău, unde Centrul de Resurse Juridice a efectuat o vizită de monitorizare în 27 ianuarie. 

 

Linie Telverde pentru reclamarea abuzurilor și echipe de monitorizare

Astfel, pe lângă monitorizarea pe care ar trebui să o facă Consiliul de Monitorizare (despre a cărui ineficiență Newsweek România a scris aici) și Inspecția Socială din fiecare județ, șefa ANDPDCA, Mădălina Turza, a anunțat constituirea primei echipe de monitorizare la nivel central, care va verifica centrele. Vor exista, de asemenea, și echipe de monitorizare la nivelul tuturor direcțiilor de asistență socială.

La acestea, se adaugă vizitele de monitorizare efectuate de organizațiile neguvernamentale de drepturile omului.

Totodată, a fost lansată și o linie Telverde, 0.800.500.550, la care copiii și adulții cu dizabilități pot suna și reclama abuzuri. Mai există, de asemenea, Telefonul Copilului - 116.111, dar și liniile telefonice de la nivelul direcțiilor de asistență socială. 

Mădălina Turza a acuzat presiuni din interiorul sistemului de protecție pentru stoparea vizitelor de monitorizare, vorbind despre necesitatea dezinstituționalizării.

„Oricare ar fi scopul sau rațiunea pentru care diferiți actori fac presiuni pentru stoparea vizitelor de monitorizare, acestea nu au nicio justificare legală și cu atât mai puțin morală. Angajații centrelor și autorităților locale sunt direct responsabile de respectarea drepturilor acestor oameni, de calitatea vieții acestora și de implementarea procesului de dezinstituționalizare, care trenează de nepermis de mult timp. Cred ca a venit momentul să ne aplecăm serios asupra problemei reale: dezinstituționalizarea”, a declarat Turza, potrivit unui comunicat de presă remis redacției.

Sindicatele acuză un abuz de putere

Pe de altă parte, sindicatul Federația Columna a acuzat un abuz de putere, într-un comunicat postat de Facebook.

„Federația Columna vă reamintește că în conformitate cu prevederile legale adoptate de statul român, în acord cu acordurile/convențiile europene la care România este parte, funcția de control și monitorizare a serviciilor sociale aparține exclusiv instituțiilor statului. Atât timp cât la nivelul statului român au fost deja create astfel de instituții abilitate, respectiv Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copil și Adopție, Consiliul de Monitorizare și Agenția Județeană pentru plăiți și Inspecție Socială, este un abuz de putere ca delegarea acestor atribuții să se facă printr-un acord de colaborare cu o organizație neguvernamentală, selectată pe criterii necunoscutw, care nu este opozabil terților. În acest sens, Federația Columna vă solicită ca, în regim de urgență, să procedați la denunțarea unilaterală a acestui acord de colaborare”.

 

Similar, și Federația Națională Sindicală din Asistență Socială și Protecția Copilului a cerut Ministerului Muncii să rezilieze contractul cu Centrul de Resurse Juridice. 

 

Totuși, Convenția ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități (în baza căreia funcționează și Consiliului de Monitorizare), ratificată și de România, stipulează că societatea civilă, în special persoanele cu dizabilități și organizațiile care le reprezintă, vor fi implicate și vor participa pe deplin la procesul de monitorizare a implementării Convenției.

De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a solicitat Guvernului român, în speța CRJ în numele lui Valentin Cîmpeanu împotriva României, să implementeze măsurile necesare pentru a se asigura că persoanele cu dizabilități mintale „care se află într-o situație comparabilă cu cea a domnului Câmpeanu să beneficieze de o reprezentare independentă, care să le permită să formuleze în fața unei instanțe sau în fața oricărui alt organism independent capetele de cerere întemeiate pe Convenție în ceea ce privește sănătatea şi tratamentul care le este acordat”.

În România sunt 442 de centre rezidențiale pentru persoane cu dizabilități, în care trăiesc aproximativ 18.000 de oameni. Conform obligațiilor internaționale asumate de România, statul ar fi trebuit să desființeze aceste centre până în 2020 și să îi integreze pe oameni în comunitate. Într-un interviu de la începutul anului, pentru Newsweek România, Mădălina Turza arăta că dezinstituționalizarea nu trebuie să se petreacă doar pe hârtie, iar centrele ar trebui să aibă planuri care să corespundă cu realitatea din teren.

Citește și: EXCLUSIV În 11 luni au murit 1.190 de oameni cu dizabilități din centrele statului 

 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.