Crimele de la Săpoca, o tragedie anunțată

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 30.08.2019 - 12:16

După cazurile recente care au șocat opinia publică, crimele de la Caracal și fetița plină de sânge de la Galați, o nouă tragedie arată incapacitatea statului român de a-și proteja cetățenii.

SHARE

De data aceasta, este vorba despre pacienții de la Spitalul de Psihiatrie Săpoca, din județul Buzău, unitate medicală aflată în subordinea Ministerului Sănătății.

În urmă cu două săptămâni, unul dintre pacienți, internat cu sevraj etilic, a omorât cinci bolnavi și a rănit alți opt, cu stativul de la perfuzii.

După tragedie, sindicaliștii de la Sanitas Săpoca au aruncat vina pe Ministerul Sănătății, invocând personalul insuficient, în vreme ce ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a acuzat neglijența angajaților.

„Este inadmisibil ca, în weekend, o asistentă, un instructor şi o infirmieră să rămână să supravegheze 70 de pacienţi cu probleme psihice şi în Cod Penal.  A trebuit să moară oameni pentru a fi crezuţi“, au susținut sindicaliștii de la Săpoca, într-un comunicat postat pe Facebook. Ei au mai acuzat și că sporul de periculozitate al angajaților a scăzut de la 75% la 50%, pe motiv că „nu sunt bani“.

Citește și: Dezbatere la MS în psihiatrie. Acuzație: Pintea nu știa de strategia din 2006. Ce cer ONG-urile 

Replica Sorinei Pintea nu a întârziat: „Personalul este la limita minimă în anumite secţii şi peste medie în alte secţii. De prea multe ori folosim «nu mă lasă Ministerul», încercând să acoperim neputinţa noastră. A fost pur şi simplu o neglijenţă care trebuie pedepsită“, potrivit unui interviu acordat televiziunii Digi 24.

Pacientul, despre care s-a spus că s-a internat voluntar, dar, potrivit declarației Sorinei Pintea, „familia a chemat ambulanța pentru că avea manifestări ciudate“, este cercetat penal pentru omor, iar procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău au început urmărirea penală in rem (pentru fapte) în cazul angajaților, pentru neglijență în serviciu și ucidere din culpă.

Ce rămâne, însă,neschimbată, după războiul declarațiilor, este situația oamenilor cu probleme de sănătate mintală, unii dintre ei părăsiți de familie, alții petrecându-și toată viața în sistemul de protecție, care au parte de multe ori de tratamente degradante din partea celor care ar trebui să aibă grijă de ei, își trăiesc zilele izolați de comunitate, stigmatizați pe viață pentru că „sunt nebuni“.

17 morți la Săpoca, din 2017 până în 2018

La Săpoca, din septembrie 2017 până în septembrie 2018, au murit 17 oameni - între ei, un bărbat de 45 de ani, care s-a spânzurat.

564 de persoane au fost internate nevoluntar și doar în 14 cazuri internarea a fost confirmată de o instanță de judecată, deși Legea sănătății mintale prevede că orice internare nevoluntară trebuie confirmată de un judecător, arată un raport recent publicat de Centrul de Resurse Juridice (CRJ), pe baza datelor obținute de la Spitalul de Psihiatrie Săpoca.

Tot la Săpoca mai erau și 259 de „cazuri sociale“, adică oameni pentru care statul ar trebui să găsească soluții de îngrijire în familie sau în comunitate. 81 dintre ei erau internați de 10 ani.

Spitalul nu este străin nici de alte incidente: presa a relatat cum, în 2017, un pacient de la Săpoca s-a tăiat cu un cutter la gât, dar și cum a evadat un bărbat închis pentru că și-a ucis mama.

Aproape 500 de persoane internate în spitale
și secții de psihiatrie au murit în perioada
septembrie 2017 - septembrie 2018, conform CRJ

Doi asistenți au fost dați afară, după ce bărbatul a fost găsit mort în pădure. În 2018, doi pacienți au fugit din spital și au fost găsiți câteva ore mai târziu, pe malul unui râu.

Mai mult, două rapoarte de monitorizare ale Avocatului Poporului și CRJ arată condițiile deplorabile în care erau ținuți pacienții în 2017.

Raportul Avocatului Poporului nota că pacienții nu erau legați doar în cazuri excepționale, ci ca o practică recurentă. Uneori, oamenii erau legați sub privirile celorlalți pacienți. Atât pacienților, cât și rudelor le era teamă să semnaleze abuzuri ale personalului, din cauza represaliilor.

În raportul CRJ, sunt consemnate două cazuri în care pacienții au încercat să-și taie gâtul, unul murind, dar și mai multe relatări ale bolnavilor, care acuzau că sunt bătuți de personal („cu mătura, cu ce nimeresc“), legați de pat și că nu primeau haine groase iarna. Un bărbat era închis de trei luni în izolator, pentru că spărsese două geamuri.

EȘEC Spitalul de Psihiatrie Săpoca, aflat în subordinea Ministerului Sănătății, își face reclamă cu serviciile oferite. Rapoartele de monitorizare din 2017 arată că, printre altele, oamenii sunt legați de paturi. Sursa foto: catalogafaceri.ro

La nivelul întregii țări, din septembrie 2017 până în septembrie 2018, au murit 1.447 de persoane cu dizabilități, instituționalizate: 968 în centre de tip rezidențial și 479 în spitale și secții de psihiatrie, potrivit CRJ. 40 erau copii.

Între cauzele deceselor, se numără infecții ale căilor respiratorii, înecarea cu mâncare, ocluzia intestinală, peritonita, malnutriția, TBC, enterocolita.

Multe dintre victime aveau escare, răni provocate de statul întins extrem de mult timp, infectate cu E-coli sau B Pioceanic, „indicând o îngrijire deficitară“.

Doar 97 de decese au fost notificate la Poliție, iar 635 au fost notificate la Consiliul de Monitorizare. Consiliul nu a formulat nicio sesizare privind morțile survenite în instituții, potrivit raportului publicat de instituție pentru anul 2018.

În total, în România trăiesc puțin peste 826.000 de oameni cu dizabilități, potrivit cifrelor publicate de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități.

Dintre ei, 17.700 sunt în grija statului. Circa 5.000 de copii cu dizabilități cresc în centre. Aproximativ 200.000 sunt încadrați în grad de handicap mental sau psihic.

La Săpoca, „statul a fost criminalul“

Tragedia de la Săpoca nu ar trebui să ne surprindă, explică Georgiana Pascu, manager de programe la CRJ, care face vizite de monitorizare în centre de mai bine de 15 ani.

„Îmi pare rău să spun, dar statul a fost criminalul, nu pacientul. Pacientul a ajuns acolo tocmai pentru că s-a sesizat că ar fi putut să aibă un comportament agresiv față de cei din jur.

Și a fost adus pentru a fi apărat împotriva unor comportamente violente“, declară Georgiana Pascu, într-un interviu pentru Newsweek România.

Astfel, arată experta, cazul de la Săpoca nu ar trebui să ne mire, pentru că „acum un an, a fost Tălmaciu (Sibiu), unde un beneficiar i-a scos ochii altuia, pentru că, la Dumbrăveni, acum două luni de zile, un bărbat a atacat mai mulți beneficiari, a bătut crunt, a desfigurat și a violat o altă beneficiară.

Georgiana Pascu (CRJ) face vizite de monitorizare în centre pentru persoane cu dizabilități și spitale de psihiatrie de mai bine de 15 ani. Sursa foto: CRJ

Nu ar trebui să ne mire, pentru că datele pe care noi le strângem de mai bine de 15 ani ne indică faptul că personalul medical și managerii au fost reticenți în a modifica internările nevoluntare, fie să facă aceste internări ca la carte.

Apoi, dacă instanțele de judecată și-ar face treaba, oamenii nu ar mai sta acolo pe o perioadă de timp nedeterminată, în așteptarea unei hotărâri judecătorești care să infirme sau să confirme internarea nevoluntară“.

„Din observațiile noastre, magistrații se tem să asculte cu adevărat un pacient care este supus internării nevoluntare. Sunt doi ani de când nu mai intrăm în vizite inopinate și nici nu face altcineva lucrul acesta, nu mai există presiune pe sistem“, continuă activista.

De la sfârșitul lui 2017, CRJ nu a mai făcut vizite inopinate, după ce ministrul Muncii de atunci, Lia Olguța Vasilescu, a suspendat protocolul de colaborare pe care ONG-ul îl avea cu ministerul, motivând că tocmai se înființase Consiliul de Monitorizare.

În primăvara lui 2019, CRJ a primit autorizație de la Ministerul Sănătății pentru efectuarea vizitelor de monitorizare, însă după o săptămână s-a răzgândit.

Alte probleme identificate de activistă se referă la faptul că, de multe ori, spitalele de psihiatrie sunt în locuri izolate, pacienții sunt ascunși de ochii lumii, iar, dacă se întorc în comunitate, se izbesc de prejudecățile celorlalți.

„Continuăm să avem aceste spitale în locuri izolate, departe de ochii lumii, unde nimeni nu vrea să lucreze. Sunt oameni care nu sunt văzuți în comunitate.

Este un sistem depopulat, nu mai avem asistente medicale de psihiatrie. Nu avem cursuri pentru managementul comportamentelor violente.

Și mai sunt și stigma și prejudecata că bolnavul psihic este periculos, cu toate că, dacă ne uităm la Săpoca - ne spunea doamna ministru - cei mai mulți oameni erau pentru îngrijiri de paleație, cu demență și foarte în vârstă.

Organizația Mondială a Sănătății spune că tulburările psihice vor fi prima cauza a deceselor și a bolilor în toată lumea, pentru că numărul persoanelor cu depresie este în foarte mare creștere“, adaugă Georgiana Pascu.

Sorina Pintea s-a gândit să reformeze sistemul încălcând legile

După tragedia de la Spitalul de Psihiatrie Săpoca, ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a anunțat controale în toate spitalele de psihiatrie din țară, dar și refacerea Legii sănătății mintale, anunțând chiar și consultări cu ONG-urile din domeniu.

Sorina Pintea a declarat că vrea eliminarea instanței judecătorești din Legea sănătății mintale, astfel că internarea nevoluntară ar urma să o decidă, ca și până acum, medicul, însă fără ca hotărârea să mai fie confirmată de un judecător.

Cu alte cuvinte, medicul psihiatru ar trebui să aibă putere deplină să interneze fără voia ei o persoană despre care consideră că reprezintă un pericol pentru sine sau pentru societate, fără niciun fel de control al legii, amintind de măsurile pe care regimul comunist le lua pentru a le închide gura disidenților. 

„Vom face niște schimbări legislative care se pot face imediat. În primul rând, vom lua măsura posibilității ca medicul să poată interna și nevoluntar, pentru că până acum nu putea decât dacă exista o hotărâre judecătorească și îl împiedica în munca sa“, a susținut Pintea, după o vizită de monitorizare la Spitalul de Psihiatrie din Brăila, despre care nu a avut de spus decât că „secția arată normal pentru una de profil“.

Consiliul de Monitorizare, cu un buget
de 8,96 milioane de lei, nu a avut
nici măcar
un comunicat de presă
despre tragedia de la Săpoca

Ce pare să încurce Sorina Pintea în procedura internării nevoluntare este că și acum medicul decide internarea unui pacient fără acordul acestuia, înainte să existe hotărârea instanței: potrivit legii, în decurs de 48 de ore de la internare, medicul transmite propunerea de internare nevoluntară unei comisii de psihiatri formată în spital, apoi este înștiințată instanța de judecată, care trebuie să se pronunțe în regim de urgență, în camera de consiliu.

Propunerea ministrului Sănătății a fost criticată de Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP), care arată, într-un răspuns pentru Newsweek România, că „poziția corpului profesional este în favoarea păstrării controlului de legalitate și juridic oferit de autoritatea judecătorească pentru internările nevoluntare, în conformitate cu practica și legislația europeană și internațională în materie“.

De altfel, ARPP propune, într-o scrisoare deschisă adresată Sorinei Pintea, înființarea unor programe naționale dedicate, cu finanțare de la bugetul statului, pentru pacienții cu psihoze, tulburări depresive și bipolare, demență, alcoolism și dependență de droguri, înființarea unui registru național pentru tulburările psihice, dezvoltarea la nivel național a unor centre de sănătate mintală comunitare și a unor echipe mobile, traininguri pentru intervenția în urgențele psihiatrice, investiții în infrastructura psihiatrică, asigurarea unui „număr optim“ de cadre medicale și programe naționale de educare a populației în legătură cu tulburările psihice și consumul de substanțe.

Și Georgiana Pascu, de la CRJ, spune că „dacă instanţa apreciază că nu se impune menţinerea internării, însă tratamentul este necesar, poate dispune, după ascultarea reprezentantului legal ori convenţional al pacientului, înlocuirea internării medicale cu tratamentul ambulatoriu.

Florinel Butnaru, de profesie inginer auto, se ocupă de protecția drepturilor oamenilor cu dizabilități cu binecuvântarea PSD, din 2017. Sursa foto: Youtube TV Etalon

Aşadar, nu există niciun pericol că pacientul nu va fi internat nevoluntar, dacă starea de sănătate a acestuia o impune“.

Mai mult, activista arată că, dacă Legea sănătății mintale va fi modificată în sensul propus de Sorina Pintea, România riscă sancțiuni din partea Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, care verifică modul în care sunt executate hotărârile CEDO, dar și din partea Comisiei Europene, pentru că România a ratificat Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități.

De altfel, România este criticată în mai multe rapoarte internaționale pentru modul în care (nu) respectă drepturile omului. Astfel, în raportul Agenției pentru Drepturi Fundamentale (FRA) a Uniunii Europene, pentru anul 2018, se menționează „eșecul Consiliului de Monitorizare a Implementării Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, care a fost politizat și care refuză colaborarea cu societatea civilă“.

Citește și: Raportul european FRA: România, eșec în respectarea drepturilor omului 

Totodată, Guvernul României este criticat de Comitetul de Miniștri pentru că, din 2014, de când statul român a fost condamnat la CEDO în cauza Câmpeanu/CRJ, nu face eforturi pentru a îmbunătăți situația persoanelor cu dizabilități și nu cooperează cu societatea civilă, pentru că nu permite accesul ONG-urilor în instituțiile de sănătate mintală.

În 2014, CEDO a stabilit că România a încălcat dreptul la viață al lui Valentin Câmpeanu, tânăr seropozitiv care a murit la 19 ani, la Spitalul Poiana Mare din Dolj, după ce și-a petrecut viața doar în orfelinate. Deși era incapabil să se hrănească singur și să meargă la toaletă, personalul spitalului nu l-a ajutat, de teamă să nu ia HIV.

Când a decedat, spitalul a considerat că nu este o moarte suspectă, procurorii au decis neînceperea urmăririi penale, pe motiv că nu există o legătură de cauzalitate între tratamentul care i-a fost administrat tânărului și decesul său, iar Tribunalul Dolj a confirmat decizia.

Atunci, CRJ a contestat hotărârea la CEDO. Curtea a decis că statul trebuie să le asigure persoanelor cu handicap mintal o reprezentare independentă.

O instituție cvasi-absentă pe bani publici

Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități este instituția statului a cărei principală atribuție este să vegheze la modul în care sunt tratate persoanele cu dizabilități din centrele rezidențiale, să depună plângeri atunci când sunt indicii de moarte suspectă sau de încălcare a drepturilor omului, să sesizeze Avocatul Poporului și să facă recomandări instituțiilor de asistență socială, pentru îmbunătățirea vieții persoanelor cu dizabilități.

Cu toate acestea, Consiliul de Monitorizare nu a avut niciun punct de vedere public cu privire la tragedia de la Săpoca, deși primise notificări cu privire la decesele survenite în Spitalul de Psihiatrie, și nu a anunțat vreo măsură pe care intenționează să o ia.

Citește și: Consiliul de Monitorizare, o palmă peste obrazul oamenilor cu dizabilități 

Șeful Consiliului, Florinel Butnaru, a fost de negăsit, nerăspunzând apelurilor repetate ale reporterului Newsweek România. Florinel Butnaru, care se află în fruntea Consiliului din decembrie 2017, este un ex-membru al partidului lui Dan Diaconescu, migrat la PSD, cu un trecut fără tangențe cu drepturile omului, de profesie inginer auto.

Primul raport de activitate al Consiliului, din 2018, conținea rapoarte de monitorizare incomplete, cu fraze la indigo și fără nicio referire la cele 1.260 de decese ale persoanelor cu dizabilități, survenite din decembrie 2017 până în august 2018 în sistemul de protecție, potrivit datelor CRJ.

Atunci, Butnaru explica reporterului Newsweek România că raportul instituției conține doar recomandări pentru remedierea problemelor, iar decesele nu sunt remedieri, deci nu sunt cuprinse în bilanțul pe 2018.

Anul acesta, potrivit informațiilor publicate pe site-ul instituției, Consiliul și experții independenți ale căror nume și CV-uri sunt ținute secrete au efectuat 27 de vizite de monitorizare.

Rapoartele sunt aproape identice, unele nedatate, iar din toate lipsește fix vocea celor pe care Consiliul îi reprezintă: persoanele cu dizabilități din grija statului.

În 2019, instituția a primit un buget de 8,96 milioane de lei.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.