Fără bani pentru persoanele cu dizabilități - „Încercăm să-i ținem cât ne-om permite“

În urmă cu câteva săptămâni, prin Șcheia, comuna ieșeană unde locuiește, a început să umble vorba că primarul Ababei vrea să-i treacă în șomaj pe cei 21 de asistenți personali, că n-ar mai fi bani. Măsura ar fi urmat să fie luată timp de șase luni, iar, după această perioadă, oamenii urmau să fie reangajați, spune femeia.

(*Maria nu este numele adevărat al femeii, ea acceptând să stea de vorbă cu reporterul Newsweek România sub protecția anonimatului.)

Doamna Maria primește ca asistentă personală 1.700 de lei pe lună, fiindcă are și vechime, iar mama ei, care se confruntă cu o tulburare psihică și cu pierderi de memorie, are o pensie de handicap de 500 de lei pe lună. Femeia a fost încadrată în grad de handicap grav și are o decizie definitivă, „nu dată pe ochi frumoși“.

„Eu nu înțeleg de ce să ne dea în șomaj, unde să mai umblu eu cu mama, la vârsta ei, pe la comisii?“, a adăugat femeia, supărată.

„Cine v-a spus?“, a fost prima reacție a primarului PSD Dănuț Ababei, la întrebarea despre trecerea în șomaj a asistenților personali din Șcheia. Apoi, edilul a precizat că informația este „greșită“ și că „se descurcă“ cu plata salariilor asistenților personali.

„Încercăm să-i ținem cât ne-om permite“, a adăugat primarul, care a spus că, la București, „se știe“ situația, dar că el, personal, n-a notificat nicio autoritate centrală.

La o zi după discuția lui Dănuț Ababei cu reporterul Newsweek România, urma să aibă loc la Primărie o ședință cu toți asistenții personali din comună. Însă, în vreme ce oamenii se așteptau la discuția despre șomaj, doar li s-a verificat starea de sănătate, chipurile, să fie apți să-și îngrijească rudele cu dizabilități. A mai trecut o lună în care își vor primi, totuși, salariile.

De altfel, artificiul primarului din Șcheia n-ar fi fost singular: și în comuna Bâlteni, din județul Gorj, cei 24 de asistenți personali au fost trimiși în șomaj pentru un an, după ce edilul a anunțat că nu mai sunt bani pentru plata salariilor.

300 de asistenți personali, amenințați cu concedierea

„Cât ne-om permite“ pare să fie strategia aleșilor locali din comunele mici, unde asistenții personali s-au mai plâns că au fost amenințați cu încetarea contractelor de muncă, pentru că primarii n-au fonduri pentru a le plăti salariile. 300 de plângeri a primit Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități (CEDCD) de la asistenți personali din 12 județe (Suceava, Dâmbovița, Ilfov, Cluj, Botoșani, Brăila, Caraș-Severin, Bacău, Iași, Timiș, Alba și Galați), a declarat, pentru Newsweek România, președinta ONG-ului, Mădălina Turza.

„Sunt mii de oameni în situația asta, doar că nu toți au un email ca să ne comunice. Oamenii au început să raporteze că au primit notificări încă de la sfârșitul lunii aprilie. Ministrul Muncii a fost informat în mod direct de mass-media, iar poziția sa a fost că nu înțelege de ce se întâmplă aceste lucruri.

80 milioane de euro este bugetul
minim anual pentru asistenții personali
ai persoanelor cu dizabilități

Este un dialog fără sens, în care eu am încercat să reiau povestea cu «bugetul zero», iar ministrul îmi spunea că îmi fac campanie electorală“, a susținut Mădălina Turza, care a început să se lupte cu autoritățile pentru respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități în urmă cu 14 ani, după nașterea fetiței ei, Clara, care are sindromul Down.

Turza, care a încercat să candideze independent și pentru un loc de europarlamentar, însă nu a reușit să strângă numărul de semnături, a atras atenția, încă de la începutul anului, când a fost publicat proiectul de buget pentru 2019, că Executivul PSD nu a prevăzut niciun leu pentru finanțarea centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap, 498 la număr, și nici pentru salariile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav.

Potrivit legii, doar persoanele cu handicap grav pot avea un asistent personal, adică 321.781 de oameni, dintr-un total de 823.956. De aceea, Mădălina Turza a numit bugetul pe 2019 al țării „bugetul zero“.

„S-au spălat cu toții pe mâini de această problemă. Poziția celor responsabili - Guvernul, prin Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor - este că primarii trebuie să rezolve problema. Situația este extrem de gravă, pentru că, pentru acești oameni, banii sunt de supraviețuire.

Așa cum am spus de fiecare dată, în absența unor servicii în comunitate – tu n-ai unde să-ți duci copilul, tânărul sau adultul în timpul zilei, nici într-un centru de recuperare, nici într-un centru de respiro, nu ai niciun serviciu în comunitate. Atunci, ești obligat să stai cu acel copil acasă.

Non-stop. Dacă tu stai zi și noapte cu acel copil, tu nu mai poți munci, tu ai fost scos de pe piața muncii. Ca o compensație a acestui sacrificiu personal, statul înțelege să-ți dea acești bani, acei 1.200 de lei pe lună, care sunt niște bani pentru acel copil sau adult cu dizabilități ca tu să-l poți îngriji, pentru că ție statul nu îți dă nimic.

Acum, dacă tu nu poți să muncești, înseamnă că nu poți să produci alți bani, produce doar celălalt membru al familiei, dacă există, pentru că în aceste familii, rata de divorț este de peste 78 la sută. Dacă nu, familia ta depinde exclusiv de acești bani“, a rezumat Mădălina Turza impactul măsurii „bugetul zero“.

Ea a explicat că, în acest moment, din cauză că sistemul de asistență socială nu se reformează, asistenții personali ai oamenilor cu dizabilități sunt transformați de stat în asistați social: „Singurul lucrul pe care guvernările astea au înțeles să-l facă a fost să mărească cu un leu, doi lei, 10 lei acest salariu, care nu rezolvă, de fapt, problema de fond.

Tu plătești un părinte pe care l-ai scos de pe piața muncii, și în ecuația mare a societății și economiei românești, economia pierde, tu pierzi un angajat și-l transformi într-un asistat, care asistă un alt copil sau adult“.

Tot pentru că vrea ca oamenii cu dizabilități să fie cât mai independenți, Mădălina Turza a lansat, la începutul lunii ianuarie, prima inițiativă civică la nivelul Uniunii Europene care vizează dizabilitatea: vrea să ceară Parlamentului European să dea o directivă care să apere drepturile persoanelor cu dizabilități și să gândească politici în beneficiul lor.

Printre ele, educație incluzivă, finanțarea terapiilor pentru toți copiii cu dizabilități, prin alocarea de fonduri europene, programe de tranziție pentru integrarea pe piața muncii, pentru ca atunci când tinerii termină școala să-și poată găsi de lucru.

Autoritățile locale evită să dea un răspuns clar

Câteva dintre plângerile primite de Mădălina Turza și colegii ei de la CEDCD privind amenințări cu desfacerea contractului de muncă vin de la asistenți din Movila Miresii, județul Brăila, Peciu Nou, județul Timiș, comuna Uliești, județul Dâmbovița și Cuza Vodă, județul Galați.

În niciunul dintre cazuri, autoritățile locale nu au admis că le-ar fi sugerat asistenților personali că le vor desface contractele de muncă. Totuși, cu toții s-au arătat îngrijorați de cum vor plăti salariile din a doua parte a anului.

„Cu plata, nu avem probleme. Cu prevederea bugetară, însă, da. Nu am bani nici până la sfârșitul anului, în trimestrul IV rămânem fără niște bănuți, dar, până atunci, sperăm să se remedieze“, a punctat contabila comunei Movila Miresii, din județul Brăila.

Nela Datcu a susținut că oamenilor nu li s-a pus în vedere că vor fi concediați – „cine v-a spus asta?“ – și că nu există întârzieri la plata salariilor. Femeia a spus că a făcut memoriu la Consiliul Județean și la Ministerul de Finanțe, iar răspunsul a fost că nu mai pot primi bani de la CJ pentru asistența socială.

Ministrul Budăi încă se declară surprins că primarii n-au bani pentru salariile asistenților personali ai persoanelor cu dizabilități. El a refuzat să discute cu Newsweek România despre impactul măsurii luate de Guvernul Dăncilă

Similar, și Adriana Tunsu, de la Primăria Peciu Nou, a declarat, pentru Newsweek România, că nu li s-a transmis oamenilor „așa ceva“. „În trimestrul al III-lea, sunt încasări mai slabe. Există posibilitatea să nu le putem plăti“, a admis însă femeia.

La Hanul lui Pală, Uliești, secretara comunei, Camelia Andrei, a susținut că abia acum angajează asistenți personali, că nici nu poate fi vorba despre amenințări cu concedierea.

În comuna Cuza Vodă, angajatele din primărie n-au putut găsi numărul de telefon al primarului și nici n-au mai răspuns a doua oară la apelul reporterului Newsweek România.

Pe când PSD făcea promisiuni persoanelor cu dizabilități

„Guvernul se angajează să mobilizeze resursele necesare, astfel încât persoanele cu dizabilități să nu fie discriminate, marginalizate, excluse sau abuzate, iar alegerile și aspirațiile lor să fie respectate și sprijinite“, promitea PSD, în Programul său de guvernare pentru perioada 2017-2020.

În ciuda acestui mesaj pompos, la începutul lui 2019, Guvernul PSD scotea de la plata din bugetul național indemnizațiile pentru însoțitorii persoanelor cu dizabilități și finanțarea centrelor de asistență pentru persoanele cu dizabilități.

După semnalele trase de activiști și părinți ai copiilor cu dizabilități, ministrul Muncii, Marius Budăi, a ieșit la televizor, acuzând că părinții „au fost folosiți politic“, dar și dând asigurări că „noi vom plăti aceste indemnizații“.

„Nu am bani nici până
la sfârșitul anului”

contabila Primăriei
Movila Miresii, Brăila

„Plățile se făceau de către primării pentru însoțitori, printr-un cont separat, plătit de la Ministerul Muncii. Nu mai există acea anexă, în buget, unde erau prevăzuți banii separat, pentru că banii merg la echilibrare direct către primării.

Avem la echilibrare o sumă de 11 miliarde și acolo sunt cuprinși toți banii. Acolo unde, punctual, dacă vor exista probleme, se va echilibra de la bugetul de stat“, declara ministrul, la Digi 24, în luna februarie.

La sfârșitul lunii aprilie, confruntat de presă cu cazul unei mame din Botești, județul Vaslui, care primise acasă notificare că i se desface contractul de muncă, pentru că nu mai sunt bani în bugetul local, Marius Budăi se declara surprins.

„Am mai citit încă o dată Legea bugetului de stat şi nu înţeleg acest gest. Cu siguranţă, fondurile sunt asigurate. (...) Nu înţeleg care a fost raţiunea domnului primar. Eu ştiu doar atât, că legea bugetului de stat prevede sume pentru plata acestor însoţitori“, declara ministrul, la Realitatea TV.

Marius Budăi n-a dorit să discute cu reporterul Newsweek România, deși a fost contactat telefonic de mai multe ori pe parcursul săptămânii.

Pe de altă parte, ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, a susținut, într-un comunicat de presă de la sfârșitul lunii aprilie, că sunt bani pentru salariile asistenților personali, precum și pentru finanțarea centrelor ori pentru indemnizațiile persoanelor cu handicap grav, că plățile se fac din bugetul local, dar sunt completate cu sumele defalcate din TVA și din impozitul pe venit.

Ministerul de Finanțe a înaintat sumele de 11,4 miliarde de lei din TVA și 22,2 miliarde de lei, estimarea pentru impozitul pe venit colectat la bugetul de stat.

Legea bugetului, atacată fără succes la CCR

În 22 februarie, președintele Klaus Iohannis a atacat Legea bugetului la Curtea Constituțională a României (CCR) , după ce 15 ONG-uri au publicat o scrisoare deschisă în care acuzau că proiectul de lege încalcă chiar Legea 448/2006, care vizează protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Șeful statului arăta, în sesizarea către CCR, că lipsa banilor din buget pentru protejarea persoanelor cu dizabilități încalcă prevederile din Constituție referitoare la nivelul de trai și protecția persoanelor cu handicap. Totuși, CCR a respins sesizarea președintelui, două săptămâni mai târziu.