Avertisment dur: În următorii 5 ani ies la pensie 1.300.000 români. Nu are cine le plăti pensia!

Newsweek a avertizat că politicienii refuză să pună pe agendă o mare problemă care va lovi România. 

Citește și: Pensionarii cu pensie mai mică de 3.000 lei primesc o nouă gratuitate. La ce folosește beneficiul

În acest moment, deficitul la sistemul de pensii este de 10 miliarde de euro.

La 1 ianuarie pensiile vor crește, cel mai probabil, cu 7%. Deficitul va crește din nou. Pentru această creștere e nevoie de minimum un miliard de euro.

Avertisment dur: În următorii 5 ani ies la pensie 1.300.000 de români. Nu are cine le plăti pensia!

Situația pensiilor devine și mai îngrijorătoare dacă ținem cont de un alt aspect. Numărul pensionarilor va crește cu 1.300.000 în următorii 5 ani. Se pensionează decrețeii. 

Citește și Cine sunt decrețeii ce vor face pensia aproape imposibil de plătit? Născuți după legea lui Ceaușescu

În acest timp, unul din trei tineri nu are loc de muncă. De aceea, nu mai e de glumă. Nu va mai avea cine plăti pensiile. 

"Vorbim de aproape 1.000.000 de oameni care nici măcar nu mai apar în statisticile Institutului de Statistică din România, pentru că au terminat și perioada de șomaj.

Pentru ei, practic, nu avem nicio soluție. Pare că politicienii noștri nu suntem capabili să creeze politici publice menite să-i ducă pe oamenii ăștia să muncească.

În orizontul următorilor 5 ani vor ieși la pensie 1,3 milioane de oameni, decrețeii. Iar acești un milion și ceva de tineri ar trebui să le ia locul ca să le plătească pensiile, pentru că altfel nu vom avea din ce să plătim pensiile acestor oameni", a declarat Negrescu pentru Antena3.

Problema nu este doar numărul celor care vor ieși din activitate. România se confruntă simultan cu un număr insuficient de angajați, cu emigrația forței de muncă, cu natalitatea redusă și cu creșterea speranței de viață.

Toate aceste fenomene pun presiune pe un sistem în care pensiile actuale sunt finanțate în principal din contribuțiile celor care lucrează în prezent.

Cu alte cuvinte, România se îndreaptă către o perioadă în care vor exista tot mai mulți oameni care trebuie să primească pensie și, proporțional, tot mai puțini angajați care să contribuie la sistem.

Deficit uriaș la sistemul de pensii

Newsweek a relatat în mai multe rânduri despre situația complicată în care se află fondul public de pensii din România. Potrivit datelor oficiale invocate în aceste analize, bugetul asigurărilor sociale a înregistrat în 2024 un deficit de aproximativ 25 de miliarde de lei.

Deficitul nu este o problemă care apare brusc într-un singur an. El este rezultatul unui dezechilibru care se poate accentua pe măsură ce structura populației se schimbă.

În plus, orice majorare consistentă a pensiilor înseamnă cheltuieli suplimentare pentru buget. O eventuală creștere de 7%, de exemplu, ar necesita resurse suplimentare importante pentru ca statul să poată susține plata pensiilor la noul nivel.

Într-un sistem bazat pe contribuțiile angajaților, răspunsul depinde în mare măsură de numărul celor care muncesc, de nivelul salariilor și de contribuțiile colectate.

 Dacă numărul pensionarilor crește, iar cel al angajaților nu ține pasul, diferența trebuie acoperită din alte surse ale bugetului.

Economistul care a analizat această situație a descris-o drept una „fără precedent”, atrăgând atenția că dezbaterea publică se concentrează prea puțin pe problemele structurale ale economiei.

„Pare că nimeni nu se mai interesează de economie în momentul de față”, a spus acesta, în contextul discuțiilor despre inflație, scumpirea carburanților și dificultățile economice prin care trece România.

România muncește mai puțin decât marile economii europene

Datele prezentate într-o analiză a Băncii Naționale a României adaugă o altă problemă la tabloul deja complicat.

„Din 2031 până în 2040, numărul pensionarilor va crește cu 20%, adică cu 1.000.000”, arată analiza citată.

BNR atrage atenția și asupra duratei medii a vieții profesionale. Numărul mediu de ani de muncă pentru angajații din România este de aproximativ 33 de ani, potrivit datelor citate în analiză, mult sub nivelul unor state europene dezvoltate.

În Germania și Italia, perioada medie de activitate este de aproximativ 40 de ani.

Diferența contează enorm pentru sistemul de pensii. Un angajat care contribuie mai mulți ani la sistem și are un venit mai mare generează contribuții mai consistente.

În schimb, o perioadă mai scurtă de muncă înseamnă mai puține contribuții, în condițiile în care pensia trebuie ulterior plătită pentru o perioadă tot mai lungă.

Italia crește vârsta de pensionare

Un exemplu relevant vine din Italia, o țară care se confruntă la rândul său cu îmbătrânirea populației.

Autoritățile italiene au decis ajustarea vârstei de pensionare în funcție de creșterea speranței de viață. În anumite condiții, vârsta standard urmează să crească de la 67 de ani la 67 de ani și o lună.

Chiar dacă diferența pare mică, mesajul transmis de autoritățile italiene este important: sistemul trebuie adaptat în permanență la realitatea demografică.

În România, vârsta standard de pensionare este mai redusă. Pentru bărbați este de 65 de ani, în timp ce pentru femei crește gradual în cadrul calendarului prevăzut de legislație.

Și stagiul complet de cotizare este diferit. România are un stagiu complet de 35 de ani, în timp ce în Italia condițiile pentru anumite forme de pensionare presupun perioade de contribuție considerabil mai lungi.

Comparația nu înseamnă că România poate copia pur și simplu modelul italian. Veniturile, productivitatea, condițiile de muncă și nivelul pensiilor sunt diferite.

 Dar exemplul Italiei arată cum statele europene încep să caute soluții pentru o problemă care nu mai poate fi ignorată: tot mai puțini angajați trebuie să susțină tot mai mulți pensionari.

Pensia minimă, mult sub nivelul din Italia

Diferențele sunt vizibile și la nivelul pensiei minime.

În România, indemnizația socială pentru pensionari este mult sub nivelurile discutate în Italia. Aproximativ 890.000 de pensionari beneficiază de nivelul minim al pensiei, potrivit datelor citate în materialele anterioare.

În Italia, autoritățile au discutat majorarea pensiei minime către un nivel de 700-800 de euro.

Comparația trebuie privită însă și prin prisma costului vieții și a nivelului salariilor din cele două țări. Totuși, ea evidențiază o realitate: România trebuie să găsească simultan bani pentru creșterea pensiilor, pentru investiții, pentru salarii și pentru celelalte cheltuieli publice.