Coaliția de guvernare ia în considerare, în această perioadă, comasarea mai multor instituții din zona drepturilor omului. Astfel, a fost depus în 2020 un proiect de lege prin care Institutul Român de Drepturile Omului (IRDO) să fie comasat cu CNCD, iar în prezent este în pregătire un proiect de lege prin care Consiliul de Monitorizare (CM) să fie comasat cu Avocatul Poporului.
CM este instituția care ar trebui să se ocupe de monitorizarea respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități din centre și secții/spitale de psihiatrie, despre care Newsweek Româna a scris în mod repetat că nu-și îndeplinește mandatul, șeful Florinel Butnaru fiind înlăturat din funcție de parlamentari abia anul acesta.
Citește mai multe aici: Șeful Consiliului de Monitorizare, care nu i-a ajutat pe cei cu dizabilități, zboară din funcție
Din sursele Newsweek România, au existat consultări între parlamentarii USR-PLUS și PNL și cele două instituții – Avocatul Poporului și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării – care vor prelua Consiliul de Monitorizare și IRDO, dacă cele două proiecte de lege vor trece de Parlament.
Newsweek România a contactat-o pe Renate Weber, Avocatul Poporului, care a precizat că va face declarații atunci când Parlamentul îi va solicita un punct de vedere pe un proiect legislativ.
Amintim că PNL-USRPLUS-UDMR și-au negociat funcțiile pentru Televiziunea Română, Radio și Avocatul Poporului, pe surse apărând informația că Augustin Zegrean ar fi preferat de PNL pentru funcția de Avocat al Poporului. După expirarea mandatului lui Victor Ciorbea, în 2019, USR și PNL l-au susținut pe Peter Ekstein Kovacs, care însă nu a primit voturile Parlamentului, coaliția PSD-ALDE susținând-o pe Renate Weber.
Citește și: Analiză. Renate Weber - Avocatul Poporului sau avocatul PSD?
Miercuri după-amiază, organizațiile de drepturile omului care apără drepturile persoanelor cu dizabilități au acuzat jocuri politice, cerând nu desființarea Consiliului de Monitorizare, ci depolitizarea sa. ONG-urile se opun comasării cu Avocatul Poporului, spunând că astfel numirile vor rămâne doar în zona politică. Președintele Consiliului de Monitorizare ar trebui, conform legii, propus de ONG-urile cu expertiză în domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilități, iar prin înglobarea în AVP, acest lucru nu va mai fi posibil.
Newsweek România vă prezintă, în exclusivitate, ce prevede proiectul prin care Consiliul de Monitorizare, instituția care ar trebui să se ocupe de monitorizarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, va fi desființat și absorbit de Avocatul Poporului.
Din informațiile Newsweek România, deputatul Iulian Bulai (USR) este printre cei care s-au ocupat de redactarea acestui proiect de lege, care nu a fost încă depus în Parlament.
Ce prevede draftul prin care Avocatul Poporului preia Consiliul de Monitorizare
Conform draftului de proiect de lege, Avocatul Poporului va prelua atribuțiile conferite prin Mecanismul pentru promovarea, protejarea şi monitorizarea implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, autoritățile publice fiind obligate „să comunice sau, după caz, să pună la dispoziţia instituţiei Avocatul Poporului, în condiţiile legii, informaţiile, documentele sau actele pe care le deţin în legătură cu petiţiile care au fost adresate instituţiei Avocatul Poporului, precum şi cele referitoare la sesizările din oficiu şi la vizitele anunţate sau inopinate pe care aceasta le efectuează pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice Mecanismului naţional de prevenire a torturii în locurile de detenţie și Mecanismului pentru promovarea, protejarea şi monitorizarea implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, acordându-i sprijin pentru exercitarea atribuţiilor sale.”
Locurile în care, potrivit Convenției, se fac monitorizări sunt spitalele de psihiatrie și centrele pentru persoanele cu dizabilități.
Proiectul de lege propune următoarele atribuții pentru Avocatul Poporului:
- să verifice legalitatea prezenței persoanelor cu dizabilități în instituțiile prevăzute la articolul 14 (facilităţi de tip rezidenţial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilităţi, precum şi spitale/secţii de psihiatrie)
- să sesizeze de îndată organele judiciare competente ori de câte ori există indicii că încălcarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi a fost făcută prin fapte de natură penală şi poate face plângere, dacă este cazul, împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată
- să sesizeze autoritatea competentă legal să dispună sancţiuni disciplinare sau contravenţionale ori să suspende, să retragă şi să anuleze acreditarea instituţiilor prevăzute la art. 141 alin. (2), în cazurile de încălcare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi
- să primească și să analizeze notificările de deces transmise conform art. 142 de către instituţiile prevăzute la art. 141 alin. (2) - vedeți prevederile din actuala Lege nr. 8/2016, care reglementează activitatea Consiliului de Monitorizare
- să urmărească dacă în cazurile de deces al persoanelor cu dizabilităţi instituţiile prevăzute la art. 141 alin. (2) sesizează organele judiciare în vederea efectuării autopsiei medico-legale, potrivit legii
- să faciliteze implicarea şi participarea pe deplin a societăţii civile, în special a persoanelor cu dizabilităţi şi a organizaţiilor care le reprezintă, la procesul de monitorizare pe care îl organizează
- să faciliteze accesul, anunţat sau inopinat, al reprezentanţilor organizaţiilor neguvernamentale cu care are încheiate protocoale de colaborare.
În legătură cu decesele petrecute în centrele în care sunt îngrijite persoane cu dizabilități, precum și în secțiile/spitalele de psihiatrie, aceste instituții vor fi obligate să notifice „de îndată Avocatul Poporului asupra fiecărui caz de deces al persoanelor cu dizabilităţi aflate în acestea”.
Draftul de proiect mai prevede ca, în termen de 24 de ore de la data survenirii decesului notificat, instituţiile vor trimite o a doua notificare, care va cuprinde următoarele informaţii: denumirea şi adresa instituţiei, numele conducătorului instituţiei şi al medicului care a constatat decesul, numele, dizabilitatea şi vârsta persoanei decedate, cauza decesului, dacă persoana decedată avea sau nu aparţinători şi datele de contact ale acestora, precum şi modul de îndeplinire a obligaţiei instituţiei de sesizare a organelor judiciare, potrivit legii, cu privire la aceste decese. Modelul notificării se aprobă prin ordin al Avocatului Poporului. Notificările prevăzute la alin. (2) se transmit prin fax sau e-mail, până la data implementării unui sistem electronic unitar de raportare şi evidenţă.
Amintim că, timp de doi ani, în raportul Consiliului de Monitorizare, nu au fost incluse decesele, iar CM nu a precizat niciodată că a sesizat organele de cercetare penală pentru vreun deces survenit în instituții, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care Florinel Butnaru a fost demis.
Citește și: Șef de instituție, nici o plângere de moarte suspectă privind oamenii cu dizabilități din centre
În ceea ce privește vizitele de monitorizare, acestea ar urma să fie efectuate de echipe compuse din personal din cadrul instituției și experți independenți. Experții independenți sunt selectaţi în urma unui anunţ publicat pe pagina de internet a Avocatului Poporului, de către o comisie stabilită prin ordin al Avocatului Poporului. Experții independenți selectaţi trebuie să aibă experienţă în domeniul drepturilor omului şi al drepturilor persoanelor cu dizabilităţi. În urma procedurii de selecţie prevăzute la alin. (2), comisia va urmări selecţia a cel puţin 20 de colaboratori externi independenţi, care vor încheia un protocol-cadru cu Avocatul Poporului.
Constatările rezultate în urma vizitelor de monitorizare sunt cuprinse în rapoarte de vizită. Rapoartele includ recomandările făcute de Avocatul Poporului.
Raportul de vizită se întocmeşte de membrii echipei de monitorizare, în termen de 30 de zile de la data finalizării acesteia, este aprobat de Avocatul Poporului şi se comunică instituţiilor vizitate şi autorităţilor publice în subordinea şi/sau coordonarea cărora se află acestea. Instituţia vizitată are obligaţia de a comunica Avocatului Poporului, în termen de 30 de zile, un răspuns motivat privind recomandările şi măsurile dispuse.
Raportul de vizită, precum şi răspunsul motivat prevăzut la alin. (6) sunt publice şi se afişează pe pagina de internet a instituţiei vizitate, pe cea a autorităţii publice în subordinea şi coordonarea căreia se află aceasta, precum şi pe cea a Avocatului Poporului, cu excepţia datelor personale, precizează draftul de proiect.
Proiectul de lege mai prevede și desființarea Consiliului de monitorizare și suplimentarea cu 12 posturi a Avocatului Poporului.
ONG-urile se tem de o repolitizare a Consiliului de Monitorizare
Anterior, în spațiul public ONG-urile care apără drepturile persoanelor cu dizabilități și-au manifestat îngrijorarea după ce, pe surse, au apărut informații că se desființează Consilul de Monitorizare și că atribuțiile sale vor fi preluate de Avocatul Poporului. G4Media a publicat această informație pentru prima dată.
ONG-urile au atras atenția, într-o scrisoare deschisă, că:
- „Consiliul de Monitorizare poate fi eficient numai dacă va avea conducere profesionistă neangajată politic. După ce timp de patru ani un troc politic a ținut în funcție o conducere ineficientă, în loc să fie înțeles faptul că doar un om dedicat, profesionist în domeniul dizabilității și protejării drepturilor persoanelor cu dizabilități, bun organizator și mai ales fără datorii politice poate garanta eficiența Consiliului de Monitorizare, se încearcă o nouă schemă de subordonare. Ideea că acest Consiliu nu e cunoscut și eficient e consecința numirilor politice de incompetenți. Pentru ca persoanele cu dizabilităţi închise în instituţii să fie cu adevărat protejate împotriva oricăror abuzuri, Consiliul de Monitorizare trebuie eficientizat prin depolitizare și profesionalizare, nu desființare sau subordonare. (...)
- Nu putem accepta o modificare ce ar duce la pierderea calității procesuale active în apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilități şi a implicării pe deplin a societăţii civile.
- Consiliul de Monitorizare se concentrează pe respectarea implementării Convenției și Avocatul Poporului pe apărarea drepturilor cetățenilor în general. Riscul ca prin comasarea sau subordonarea Consiliului de Monitorizare, problema ce face obiectul de lucru al acestuia să se piardă printre celelalte este major. Acestuia i se asociază riscul ca o problemă specifică să fie gestionată de persoane total nepregătite. Chiar dacă Avocatul Poporului are adjuncți cu responsabilități pe domeniu, o studiere a CV-urilor acestora ne lămurește exact că nu există persoane cu competențe pe drepturile persoanelor cu dizabilități și sprijinul ce trebuie acordat acestora”.
Șeful CM, Florinel Butnaru, zburat din funcție abia anul acesta. A dat în judecată Comisia de drepturile omului pentru demitere
Newsweek România a scris despre Consiliul de Monitorizare încă de la înființare, atrăgând atenția în mod repetat că instituția, confiscată de PSD din 2017, cu șeful destituit abia în 2021, după ce raportul CM a primit un vot negativ în Senat, nu își îndeplinea atribuțiile, vizitele de monitorizare fiind făcute superficial, conform rapoartelor de monitorizare publicate pe site, iar numele și CV-urile inspectorilor erau ținute la secret.
CM a fost condusă de Florinel Butnaru, de profesie inginer auto, racolat de Securitate în comunism, pe vremea când era deținut de drept comun, migrat de la PP-DD la PSD , cu un mandat de senator la activ.
Citește mai multe aici: EXCLUSIV Ex-șeful Consiliului de Monitorizare a dat în judecată Senatul: Așa am vrut eu!
N-are bani pentru monitorizarea persoanelor cu dizabilități, dar cumpără trei mașini
Desființarea IRDO și preluarea de către CNCD
Un al doilea proiect de lege constă în desființarea IRDO – Institutului Român de Drepturile Omului – instituție înființată în 1991, de Adrian Năstase, după episodul sângeros care a atras critici României pe plan extern – conflictul interetnic din Târgu Mureș, din martie 1990, la acel moment România neavând Avocat al Poporului. Ulterior, a devenit o sinecură pentru politicienii de la putere, singurul atribut al IRDO fiind că este acreditat la ONU, raportând pe zona de drepturile omului pentru România, au explicat surse oficiale pentru Newsweek România.
IRDO este o instituție absentă din dezbaterea publică, în cel mai recent raport al său, din 2019, lăudându-se cu participarea și organizarea de conferințe.
Acest proiect de lege a fost inițiat de cinci aleși USR din legislatura trecută: Bulai Iulian, Duruş Vlad-Emanuel, Iurişniţi Cristina-Ionela, Seidler Cristian-Gabriel, Vlad Sergiu Cosmin, fiind înregistrat în iulie 2020. În septembrie 2020, proiectul s-a întors la Camera Deputaților. Urmăriți parcursul legislativ aici.
Din informațiile Newsweek România, este posibil să fie depus un nou proiect pe această temă.
