Mai exact, în 21 decembrie, Florinel Butnaru a contestat în instanță avizul 184/03.11.2020 a Comisiei pentru Drepturile Omului din Senat, prin care aleșii au votat în unanimitate să supună plenului Senatului respingerea raportului de activitate al Consiliului de Monitorizare.

Această respingere a raportului CM echivalează cu revocarea din funcție a șefului instituției, Florinel Butnaru.

În 17 februarie, senatorii au decis, cu 89 de voturi pentru și 13 abțineri, revocarea din funcție a lui Butnaru.

Florinel Butnaru, fost PP-DD-ist migrat la PSD, este de profesie inginer auto, iar în 2017 a preluat șefia Consiliului de Monitorizare, unde a câștigat 9.000 de lei/lună, conform celei mai recente declarații de avere. 

Consiliul de Monitorizare ar trebui să vegheze dacă drepturile persoanelor cu dizabilități din grija statului sunt bine îngrijite și nu li se încalcă drepturile. Între altele, aleșii i-au reproșat lui Butnaru, în avizul de respingere, că nu a sesizat organele judiciare pentru nici unul din cele peste 1.200 de decese survenite în centre, raportul instituției nemenționând în nici o situație cauza decesului oamenilor instituționalizați. Spre comparație, o analiză a ONG-ului Centrul de Resurse Juridice (CRJ) pentru anii 2016 - 2018, arăta că, între cauzele cele mai frecvente ale decesului persoanelor cu dizabilități instituționalizate (2.146 de decese în acea perioadă) erau pneumoniile, asfixierile cu mâncare, ocluziile intestinale, infecțiilor cu HIV și hepatitei (340 de decese).

Citiți raportul pe 2019 al instituției aici: N-are bani pentru monitorizarea persoanelor cu dizabilități, dar cumpără trei mașini

Florinel Butnaru: „Pentru că așa am vrut eu! V-am răspuns sincer și corect”

L-am contactat pe Florinel Butnaru pentru a-mi explica de ce a decis să conteste raportul de revocare din funcție. Acesta a răspuns candid că „așa a vrut” și a refuzat să răspundă la alte întrebări ale reporterului Newsweek România.

Newsweek România: Am văzut pe portalul instanțelor de judecată că ați dat în judecată Comisia de drepturile omului din Senat.

Florinel Butnaru: Da ... domnișoara Flavia, haideți să ne înțelegem cât de cât, știți ce „prietenie” avem noi doi. Puneți întrebarea corectă, eu n-am dat în judecată o comisie, am contestat o decizie de revocare, e o mare-mică diferență, mă scuzați!

Newsweek România: Ok, și de ați contestat decizia de revocare?

Florinel Butnaru: Pentru că așa am vrut eu! E de ajuns răspunsul?

Newsweek România: Nu e de ajuns, normal ar fi să ...

Florinel Butnaru: E, pentru mine e de ajuns. M-ați întrebat de ce am făcut acest pas în justiție și eu v-am răspuns sincer și corect. Românește. Pentru că așa am vrut eu.

Newsweek România: Vă considerați nedreptățit pentru faptul că ați fost revocat?

Florinel Butnaru: Nu mai continuăm, îmi pare rău, prin telefon nu mai continuăm, acum sunt la volan, trebuie să opresc, sunt probleme.

Newsweek România: Ok, și când ați putea să vorbim mai mult?

Florinel Butnaru: Cu altă ocazie.

Citește și: Șef de instituție, nici o plângere de moarte suspectă privind oamenii cu dizabilități din centre

De ce a fost revocat Butnaru

Mai deschis la discuții a fost Florinel Butnaru într-un interviu pentru Gândul.info, unde a susținut că decizia de revocare „este abuzivă, neconstituțională și nelegală” și că „am devenit o persoană incomodă”.

„Este adevărat că am devenit o persoană incomodă având în vedere faptul că m-am opus cu vehemență ca Statul Român (grafia aparține Gândul, n.r.) semnatar al Convenției ONU să-și transfere atribuțiile și competențele exclusive, în general și în special cele de monitorizare, unor ONG-uri (finanțate de George Soros) pretinse de utilitate publică și care nu sunt reprezentative din cele 44.000 înregistrate la nivel național.

Deși am făcut tot ce a depins de mine pentru modificarea Legii nr.8/2016, în scopul înlăturării discriminării persoanelor cu dizabilități, odată cu revocarea mea am convingerea că nimeni nu se va ocupa de protecția și promovarea intereselor persoanelor cu dizabilități pentru că cei care vor fi numiți vor privi funcția ca o recompensă din punct de vedere politic”, a susținut Butnaru.

Cu toate acestea, raportul Comisiei de drepturile omului din Senat amintește:

- „nu a fost verificată legalitatea prezenței persoanelor cu dizabilități în instituțiile monitorizate;

- „nu au fost sesizate niciodată organele judiciare competente ori de câte ori au existat indicii că încălcarea drepturilor persoanelor cu dizabilități a fost făcută prin fapte de natură penală;

- „nu au fost sesizate organele judiciare în vederea efectuării autopsiei medico-legale în urma monitorizării cazurilor de deces a persoanelor cu dizabilități din instituții”.

-„neîndeplinirea obiectivelor specific ale proiectului de management al domnului Florinel Butnaru, proiect în baza căruia a fost votat și numi în funcția de președinte al Consiliului de Monitorizare”.

Citește și: Patru din cei 18 angajați de la Consiliul de Monitorizare sunt din același județ cu șeful

Scrisoare pentru candidat independent 

Înaintea deciziei de revocare din funcție a lui Florinel Butnaru, senatorii au votat pentru un nou mandat pentru vicepreședintele Gheorghe Aștileanu la Consiliul de monitorizare, cel care l-a secondat pe Florinel Butnaru de la preluarea mandatului, în 2017.

Mai mult, potrivit informațiilor obținute din două surse independente, Butnaru ar face presiuni la Aștileanu pentru a-și obține o funcție de șef serviciu în cadrul Consiliului de Monitorizare. Newsweek România a cerut un punct de vedere vicepreședintelui Aștileanu, pe care îl va publica atunci când îl va primi.

După revocarea lui Florinel Butnaru de la Consiliul de Monitorizare, 20 de ONG-uri, care activează (și) în domeniul protecției persoanelor cu dizabilități, au trimis Senatului o scrisoare deschisă, în care au cerut organizarea unui vot independent pe platforma Code4Romania, pentru a fi ales un candidat apolitic.

O astfel de inițiativă a fost pusă în practică pentru alegerea membrilor Consiliului Economic și Social (CES) din partea societății civile, despre care Newsweek România a scris aici. 

În 3 martie, șefa Senatului, Anca Dragu, a anunțat că a avut consultări cu societatea civilă pe tema Consiliului de Monitorizare, fără a preciza dacă se va organiza un vot independent, așa cum au cerut ONG-urile.