Cum micşorăm numărul de accidente rutiere din România? Ce spun statisticile din branşă?

DE Florin Budescu | Actualizat: 30.07.2024 - 13:04
Cum micşorăm numărul de accidente rutiere din România? Ce spun statisticile din branşă? - Foto: INQUAM PHOTOS/George Călin
Cum micşorăm numărul de accidente rutiere din România? Ce spun statisticile din branşă? - Foto: INQUAM PHOTOS/George Călin
Cum micşorăm numărul de accidente rutiere din România? Ce spun statisticile din branşă? - Foto: INQUAM PHOTOS/Cornel Putan
Cum micşorăm numărul de accidente rutiere din România? Ce spun statisticile din branşă? - Foto: INQUAM PHOTOS/Cornel Putan

Cum micşorăm numărul de accidente rutiere din România? Ce spun statisticile din branşă? La fiecare 80 de secunde, în România are loc un accident rutier.

SHARE

Cum micşorăm numărul de accidente rutiere din România? Ce spun statisticile din branşă? La fiecare 80 de secunde, în România are loc un accident rutier, pentru care în medie se plătesc peste 2.000 de euro.

Tarifele calculate de ASF sunt doar orientative, realitatea este mult mai complicată. O dezdăunare este o operaţiune sofisticată, cu o mulţime de necunoscute.

Cum micşorăm numărul de accidente rutiere din România? Ce spun statisticile din branşă?

Uniunea Națională a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din România (UNSAR) a reacționat față de ultimele discuții din spațiul public, referitoare la tarifele RCA, plafonarea acestora ş.a.m.d..

Principalul factor care ne diferențiază de alte țări ține de frecvența accidentelor rutiere și de dauna medie, potrivit UNSAR.

România este “Țara accidentului la minut”: la fiecare 80 de secunde, în România are loc un accident rutier, pentru care în medie se plătesc peste 2.000 de euro, conform Economica.net.

Citeşte şi: Motociclist decedat în urma unui accident de circulaţie, pe bulevardul Constantin Brâncoveanu

Mai simplu spus, la fiecare oră, în România se plătesc daune de cam 90.000 de euro, rezultând peste 2 milioane de euro zilnic în dezdăunări.

Ne situăm pe locul 3 și la numărul accidentelor pe care mașinile înmatriculate în România le produc în străînătate, după Polonia și Germania.

În anul 2022, au fost înregistrate în străînătate aproximativ 25.000 de acccidente produse de vehicule înmatriculate în România.

Citeşte şi: FOTO Accident mortal, cu două dube și un autoturism, pe DN 2 Adjud-Bacău

Vehiculele înmatriculate în Franța, la un parc de vehicule de aproximativ 4,5 ori mai mare față de cel din România (45 milioane vehicule, față de 10 milioane vehicule), au produs în străinătate aproximativ 24.800 de accidente.

Care sunt cauzele şi care soluţiile? Faptul că vehiculele înmatriculate în Franţa produc în străinătate mai puţine decât cele înmatriculate în România dovedeşte că una dintre cauze este educaţia rutieră.

Şoferii români conduc agresiv, şi nu preventiv, producând accidente în state în care condiţiile de trafic sunt mai bune decât în România, pentru prevenţia accidentelor.

Citeşte şi: Tragedie în familia marii gimnaste Gina Gogean. Un accident de maşină a distrus tot

Cauza aceasta a producerii accidentelor este cel mai greu de rezolvat. Categoria cu cel mai mare număr de deţinători de permis categoria B este între 31 şi 50 de ani, conform DRPCIV: cam 3,54 de milioane de şoferi, conform 1asig.

În general, educaţi să conducă agresiv, pentru că în şcoala de şoferi nu au fost antrenaţi să conducă defensiv. Este imposibil să scoţi din trafic peste 3,5 milioane de şoferi, ca să-i reeduci.

Ei vor rămâne aşa probabil tot restul vieţii lor şi numai schimbarea de generaţii ar putea duce la o schimbare profundă.

Băţul şi morcovul

Al doilea factor are legătură cu realitatea imediată şi cu rezolvarea chestiunilor ce pot fi soluţionate pe termen scurt şi mediu.

Pe termen scurt, se poate folosit "metoda băţului", adică sancţionarea şoferilor agresivi în trafic, dar şi sancţionarea celorlalte contravenţii sau fapte penale, fără excepţie.

 

Foto: INQUAM PHOTOS/Cornel Putan

Evident, "băţul" ar putea fi combinat cu morcovul, adică cu motivarea şoferilor defensivi, care nu fac accidente.

Infrastructură, fluiditate, trase dedicate, protecţia pietonilor

Pe termen mediu, se poate construi infrastructură de calitate, în interiorul oraşelor şi în afara lor. 

În interiorul oraşelor, marea problemă este fluiditatea traficului, pe trase dedicate categoriilor de vehicule, combinată cu protejarea pietonilor de vehicule, prin delimitarea şi distanţarea trotuarelor şi realizarea de pasaje pentru trecerile de pietoni.

Tot în oraşe, municipalităţile vor fi obligate să edifice căi dedicate de rulare pentru transportul în comun şi să mizeze pe tramvaiele, autobuzele şi troleibuzele foarte lungi.

Cazul Scandinaviei

În exteriorul oraşelor, traficul rutier trebuie să se bazeze pe autostrăzi şi drumuri expres. Şi unele, şi celelalte vor trebui să ocolească aglomerările urbane.

Astfel se va micşora numărul de accidente. Anul trecut, în Danemarca, Suedia şi Norvegia nu a murit nici un copil, într-un accident rutier.

Faptul că raportul între numărul de populaţie şi suprafaţă specific este foarte mic trebuie să ne dea de gândit şi să ne ajute să înţelegem ce avem de făcut în România.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te