„În premieră, prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă avem şi componenta de infrastructură socială pentru copii, pentru că mulţi copii din zonele defavorizate îşi găsesc în şcoală, în viaţa în comunitate, un sprijin de a ieşi din mediile vulnerabile unde ei se află. Şi atunci construcţia unor astfel de centre de zi şi servicii de zi, în care copiii să primească suport pe tot parcursul zilei, reprezintă un mare progres. Şi aici avem, în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, 50 de milioane de euro pentru infrastructura socială pentru copiii aflaţi în stare de vulnerabilitate", a declarat, luni, ministra Muncii, Raluca Turcan, la lansarea programului naţional de suport destinat copiilor în contextul pandemiei, intitulat „Din grijă pentru copii".
Raluca Turcan a precizat că prima direcţie de acţiune în sprijinul copiilor vulnerabili este oferirea de servicii sociale integrate.
„Aici sunt trei direcţii mari de acţiune: una o reprezintă serviciile integrate - ce faceţi dumneavoastră aici este un model de serviciu integrat. Aţi strâns specialişti, instituţii, şi ajungem la aceşti copii pe de o parte identificându-i, deci introducându-i într-o bază de date a statului cu copii care au nevoie de sprijin, şi apoi ţintind la ei cu diferite servicii. La fel trebuie să funcţioneze şi asistenţa socială. Un premier economist (referire la Florin Cîţu, aflat lângă ea, n.r.) înţelege perfect că unui om în nevoie nu poţi să-i dai doar o sumă de bani, fie ea mai consistentă sau mai puţin consistentă, ci trebuie să-i dai servicii integrate medicale, educaţionale, psihologice, vocaţionale şi aşa mai departe", a adăugat Raluca Turcan.
Ea a subliniat că 2.500 de copii din medii vulnerabile erau excluşi din sistemul educaţional.
„Primul pas înainte este prezenţa tuturor instituţiilor vitale la aceeaşi masă şi exprimarea determinării de a veni în ajutorul copiilor afectaţi de pandemie. Atunci când am decis, în Guvernul Cîţu, să regândim şi să recalibrăm asistenţa socială, am plecat de la o diagnoză, pentru că este vital să înţelegi cui te adresezi, iar în acea diagnoză pe care am făcut-o, plecând de la beneficiarii de ajutor social, fie că sunt beneficiari direcţi sau titulari, am radiografiat profilul persoanelor vulnerabile în România, şi cei mai vulnerabili sunt cei peste 65 de ani, eventual cu dizabilităţi, şi copiii din familii monoparentale, familii sărace cu mulţi copii sau copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Am identificat copii fără CNP în România de astăzi, am identificat, într-o campanie de o lună de zile, aproximativ 2.500 de copii care erau excluşi, practic, din sistemul educaţional, nu aveau acces la educaţie. Am găsit sute de copii care se aflau în stare avansată de boală şi care nu aveau acces la asistenţă medicală. Şi atunci nu poţi să nu te întrebi cum poate statul o dată să se considere puternic şi civilizat şi să nu încerce să-i ajute pe cei care sunt în astfel de situaţii disperate".
Raluca Turcan a recunoscut că „probabil că cei mai afectaţi în perioada pandemiei au fost copiii. (...) Acesta este un program dedicat special copiilor afectaţi de pandemie. Şi în perioada pandemiei au fost tipuri de afectări diferite, şi dacă este să facem o radiografie, cei mai afectaţi sunt cu siguranţă cei din familii vulnerabile. De asemenea, deopotrivă afectaţi sunt şi cei cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, sunt copiii care din diferite motive nu au suportul necesar al familiilor".
Ministra Muncii a mai arătat că este nevoie de asistenți sociali calificați: „A doua componentă esenţială este cu cine facem asistenţa socială, şi constatăm şi am şi văzut că din nefericire asistenţa socială în România se face cu persoane care nu au pregătirea necesară. Nu o au pentru că fie nu sunt atraşi de facultăţile de profil, fie nu-şi găsesc un loc de muncă, fie că sunt supra-încărcaţi. Dintre toţi asistenţii sociali din România, doar 80% au studii superioare, iar dintre aceştia doar 30% au experienţă şi educaţie pe asistenţă socială".
