Există numeroase cazuri în care eforturile de sănătate publică au fost împiedicate de informații false. De exemplu, în primele etape ale pandemiei, membrii întorși ai diasporei românești au fost denunțați pe diferite platforme de socializare, constată un studiu semnat de 8 specialiști români, printre care și coordonatorul campaniei naționale de vaccinare, dr. Valeriu Gheorghiță.
„În mod similar, în septembrie 2020, părinții dintr-un sat mic s-au grăbit să protesteze la școala lor locală după ce un copil ar fi spus părinților lor despre «vaccinarea forțată» a elevilor împotriva COVID-19. Un videoclip care prezintă preocupările părinților și certarea personalului școlii a câștigat rapid milioane de vizualizări pe rețelele de socializare și a fost utilizat pe scară largă pentru a justifica opoziția față de vaccinuri”, este exemplul oferit de studiu.
Cercetătorii constantă că rețelele sociale nu trebuie să acționeze în detrimentul prevenirii și controlului bolilor infecțioase.
„Dacă potențialul acestor rețele poate fi valorificat în mod eficient, intervențiile de sănătate publică pot obține avantaje semnificative. Din fericire, așa este cazul vaccinării în România, unde platformele de socializare au devenit un vector important pentru furnizarea de informații științifice corecte.
De exemplu, România are cel mai mare grup de Facebook din lume care oferă părinților sfaturi de vaccinare direct de la medicii primari. Având în vedere acest lucru, utilizarea unor astfel de platforme de socializare se va dovedi benefică în abordarea ezitării vaccinului în România, ajutând astfel la implementarea oricărei strategii potențiale de imunizare anti-COVID-19”, menționează studiul.
Cei opt semnatari ai studiului sunt dr. Valeriu Gheorghiță, epidemiologul Emilian Popovici, dr. Răzvan Cherecheș, Ovidiu Covaciu, psihiatrul Gabriel Diaconu, din România, plus dr. Ștefan Dascălu, din Marea Britanie, și Oana Geambașu, din SUA. Studiul a fost publicat pe 10 februarie.
Exemplul pozitiv al Bisericii Ortodoxe din România
Grupul de cercetători constată că, în cele din urmă, succesul oricărei campanii de imunizare depinde de factorii socioculturali și istorici care caracterizează populația căreia i se adresează.
„Contribuții importante la campaniile naționale de sănătate publică pot fi oferite de entitățile neguvernamentale, așa cum s-a demonstrat în cursul pandemiei COVID-19.
Unul dintre cele mai ilustrative exemple din România se referă la Biserica Ortodoxă Română, care a contribuit atât prin furnizarea de resurse umane și materiale semnificative, cât și prin întărirea mesajelor comunicate de autoritățile de sănătate publică.
Nu a fost întotdeauna cazul, așa cum sa observat în timpul sărbătorilor religioase importante, când s-au înregistrat adunări în masă și proteste împotriva distanțării sociale.
Cu toate acestea, la începutul lunii ianuarie 2021, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a emis o declarație adresată personalului clerical în care a aprobat oficial vaccinarea, subliniind în același timp importanța furnizării de informații corecte și transparente.
Mai mult, acest mesaj a inclus o broșură oficială care a fost elaborată de oficialii din domeniul sănătății publice pentru a oferi detalii accesibile privind imunizările COVID-19. Acest lucru ilustrează importanța stabilirii unor canale clare de comunicare care depășesc metodele clasice și informarea societății din diferite unghiuri pentru a ghida acțiunile colective spre îmbunătățirea sănătății publice”, constată specialiștii.
Implicarea influencerilor
Cei opt semnatari ai studiului recomandă și soluții pentru o bună campanie de campanie de conștientizare a vaccinului.
Aceasta trebuie elaborată și bazată pe dovezi.
„Conștientizarea clasică și campaniile educaționale vor fi insuficiente dacă nu sunt reunite printr-o strategie de livrare concepută în mod optim, care poate fi adaptată diferitelor categorii de populație cu risc.
Creșterea gradului de conștientizare și gestionarea dezinformării trebuie realizată pe toate canalele de comunicare din România, social media fiind de o importanță deosebită. Având în vedere acest lucru, implicarea diferiților influenceri pe aceste platforme va fi esențială.
În același timp, experții în comunicare, psihologii și sociologii ar trebui abordați pentru a adapta strategia de mesagerie la diferite grupe de vârstă și risc, în conformitate cu tiparele de comportament naționale sau locale.
Este necesar sprijinul unor personalități influente și al instituțiilor și organizațiilor neguvernamentale pentru a facilita creșterea înțelegerii și acceptării publice a vaccinurilor”, arată studiul publicat pe 10 februarie.
